In ultimii sase ani, universitatile romanesti au scos aproximativ 15.000 de doctori in diverse domenii. Cele mai multe titluri, 2.031, au fost date la medicina. In orice tara civilizata, accesul la doctorat este rezervat numai elitelor intelectuale. La noi, numai cine nu vrea nu face un doctorat. Pentru a ajunge conducator de doctorat, un profesor universitar din strainatate trebuie sa se distinga prin lucrari stiintifice publicate in reviste internationale de prestigiu, ca sa nu mai vorbim de activitatea de cercetare. La noi, numai 17% din universitarii care au doctoranzi reusesc aceasta performanta. Sa ai un doctorat ­intr-un­ domeniu sau altul nu mai inseamna nimic in Romania. Oricine are putina perseverenta, banii si pilele de rigoare poate obtine o diploma care sa-i ateste calitatile de intelectual de elita. Locurile bugetate sunt putine In acest moment, 51 de universitati din Romania organizeaza lucrari de doctorat. Cele mai multe au putine locuri bugetate si foarte multe in regim cu taxa. Un exemplu: scoala doctorala de so­ciologie are in acest an 12 locuri de la buget si cinci burse si in medie 100 de doctoranzi pe an care isi platesc scolarizarea. Directorul Directiei pentru Invatamantul Superior din Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Corneliu Munteanu , spune ca ideea acordarii a cat mai multor diplome de doctor "este un lucru bun". Intre anii 2001 si 2007, statisticile MECT arata un total de aproximativ 15.000 de titluri stiintifice acordate de universitati si validate de minister. Pana in 2005, cele mai multe titluri au fost date in domeniile: medicina – 2.031, filologie – 807, inginerie industriala – 525, inginerie mecanica – 519, agronomie – 446, economie – 384. Numarul de doctoranzi dintr-o institutie superioara de invatamant este legat im­plicit de numarul conducatorilor de doctorate din respectiva unitate. Astfel, universitatile mari isi permit cei mai multi conducatori: Universitatea Bucuresti are 437, Politehnica din Bucuresti are 305, Medicina din Cluj are 260, „Al.I. Cuza" din Iasi, 209, iar Medicina din Bucuresti, 204. Numarul maxim de studenti pe care il poate avea un astfel de cadru didactic universitar este de 15. Potrivit statisticilor furnizate de Asociatia cercetatorilor AD ASTRA, doar 17% din numarul total al cadrelor didactice din universitati reusesc sa publice articole in revistele internationale de prestigiu. Ce e mult nu e si de calitate Mircea Miclea este de parere ca problema nu consta in numarul mare al detinatorilor de titluri de doctorat, ci in calitatea acestora. El a denuntat "relatia clientelara" dintre conducatorul de doctorat si studentii sai. "Daca ai astfel de studenti la doctorat, controlezi resurse, pozitii in diverse institutii", a explicat Miclea. El a amintit si o initiativa legislativa, ce are deja girul Comisiei de invatamant din Camera Deputatilor, care ar putea da dreptul oricarei universitati sa decida in mod autonom daca organizeaza sau nu programe de doctorat. "Universitatile nu vor mai avea limita pentru numarul conducatorilor de doctorate. Acest numar ar trebui limitat in functie de capacitatea de cercetare, de fondurile si resursele fiecarei institutii", a explicat el. Diploma de doctor, un titlu formal Razvan Florian, membrul fondator al Asocatiei AD ASTRA, spune ca diploma de doctorat trebuie sa recompenseze o activitate reala de cercetare, si nu doar un titlu formal. "Am cerut MECT sa publice lista persoanelor care si-au obtinut doctoratul in ultimii ani, sa vedem daca acest titlu a fost acordat pe merit sau nu, dar ministerul nu a fost transparent", a declarat Florian. El sustine ca, la universi ­tatile cu renume din strainatate, un titlu de doctorat confera detinatorului competente reale, dobandite in urma unei munci destul de grele de cercetare si a descoperirilor pe care acesta le-a facut. Un studiu realizat de AD ASTRA a relevat faptul ca multi profesori universitari din Romania, printre care si unii conducatori de doctorate nu au rezultate de nivel international. Exemple de doctori Exista deja mai multe exemple concrete de „doctori" care au dobandit acest titlu universitar in conditii mai mult decat neortodoxe. Unul ar fi Ilie Morega, baron de Gorj, care a si-a transformat titulatura de „doctor habilitat" (termen inexistent in invatamantul autohton) al unei universitati particulare din Moldova, in cea de doctor pe sistemul universitar romanesc. Un alt doctor „de succes" a fost generalul Ioan Sirbu, fostul comandant al Spitalului Militar Central din Capitala. El si-a obtinut titlul la Timisoara. Elena Udrea a ajuns direct doctor in pliantele de prezentare a Universitatii Crestine „Dimitrie Cantemir" din Bucuresti, ea recunoscand totusi ca, in fapt, este doar doctorand in stiinte militare. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro