Patriarhia Romana a reactivat trei episcopii dincolo de Prut, in beneficiul Mitropoliei Basarabiei, dar spre nemultumirea Patriarhiei Ruse si a Mitropoliei Moldovei, ce-i e subordonata. Disputa dintre patriarhiile de la Bucuresti si Moscova privind pastorirea ortodocsilor din Basarabia are ca miza cea mai mare avere bisericeasca de peste Prut.
Daca ar fi puse cap la cap, bunurile furate de sovietici Mitropoliei Basarabiei, in urma cu sase decenii, ar valora mai mult decit averea lui Oleg Voronin, fiul presedintelui Moldovei, considerat astazi cea mai bogata persoana de peste Prut, cu circa un miliard de dolari in conturi. Asta e evaluarea estimativa pe care au facut-o atit reprezentantii Patriarhiei Moscovei, cit si cei ai Patriarhiei Romane, si care intretine de 15 ani conflictul dintre cele doua Biserici „surori“.
Considerata, inainte de ocupatia sovietica, cea mai bogata dintre mitropoliile Patriarhiei Romane, mitropolia basarabiei a fost numita de Gala Galaction, care a petrecut doua decenii in Basarabia, „eparhia de aur“ a Bisericii Romane. Dintre cele 1.090 de biserici, doar 156 au scapat insa de tavalugul comunist. „Doar 80-90% dintre acestea apartin Mitropoliei Basarabiei.
In 1992, noi am inceput asa cum incep doi tineri care se casatoresc, de la lingura si furculita“, spune IPS Petru, mitropolitul Basarabiei, membru al Sfintului Sinod al BOR. Dincolo de miza materiala, ce presupune interminabile lupte in justitie, interesul major al celor doua patriarhii in Basarabia este de alt ordin. „Controlul sufletelor“, sintetizeaza Vitalie Nagacevski, avocatul care a reprezentat Mitropolia Basarabiei la CEDO in procesul de recunoastere a statutului sau juridic.
Manipularea credinciosilor este atribuita insa doar Mitropoliei Moldovei, subordonata Moscovei, intrucit aceasta este pentru moment „mostenitoarea“ a ceea ce a mai ramas din imensa avere bisericeasca de dinainte de razboi. Ea detine majoritatea bisericilor si controlul aproape complet asupra imobilelor din capitala Moldovei care au apartinut vechii Arhiepiscopii de Chisinau si care au ramas in picioare. In comparatie cu aceasta, ceea ce administreaza Mitropolia Basarabiei, reactivata in 1992, este insignifiant.
Majoritatea celor 300 de parohii la care a ajuns in acest moment sint biserici noi, unele practic inexistente inca, cu cladiri in diferite faze de constructie. Patriarhia Romana este deocamdata in faza de „cucerire a teritoriului“ sau, altfel spus, de misionarism. Intrucit cei mai multi preoti si credinciosi s-au temut sa iasa de sub ascultarea Patriarhiei Ruse, strategia aplicata de Patriarhia Romana a fost aceea de a crestina acele locuri in care ateismul a gasit teren fertil in timpul comunismului.
Sint locuri in care fie nu au existat biserici, fie au fost darimate sau transformate in altceva, de regula in depozite. Asadar, principalul obiectiv al Patriarhiei Romane a fost acela de a ocupa locurile ignorate de Mitropolia Moldovei si abia apoi acela de a atrage preotii si credinciosii de sub pastorirea Moscovei.
Una dintre cele mai reprezentative parohii pentru planurile pe care Patriarhia Romana le are peste Prut este Cania. Este o comuna situata in sudul republicii, in raionul Cantemir, intr-una dintre cele mai paupere zone ale tarii. La o populatie de peste 4.000 de locuitori, pina la cistigarea independentei de stat a Moldovei, acolo nu au existat nici o biserica, nici un preot. Locasul sfint care incepuse sa se construiasca in perioada interbelica in cimitirul satului a ramas pina astazi la faza de temelie.
Asa se face ca si astazi multi oameni de pe Valea Tigheciului, un riu ce strabate zona, se declara cu seninatate atei. In aceste conditii, prima insarcinare a preotului Vasile Burduja, care a ajuns in Cania in 1993, trimis de Mitropolia Basarabiei, a fost sa crestineze populatia. „Unii au fost botezati si cununati pe ascuns in perioada sovietica, asa cum se facea peste tot, insa nu erau practicanti. Se declarau atei“, explica el. Curiozitatea a fost cea care i-a facut initial sa se indrepte spre Biserica pe taranii din Cania. Proaspat absolvent de Teologie la Iasi, nascut si crescut in dreapta Prutului, preotul Burduja a mizat totul pe faptul ca entuziasmul sau ii va contamina pe cei din jur.
Intr-un hol al scolii din sat, acesta a improvizat un paraclis in care, vreme de doi ani, a tinut slujbe duminica de duminica si sarbatoare de sarbatoare. Etapa a doua a fost un vagon, amplasat pe locul in care s-a decis constructia uneia dintre cele mai mari biserici din Basarabia. „Acolo va fi sediul uneia dintre episcopiile reactivate, cea care deocamdata este inregistrata cu sediul in Cantemir“, spune IPS Petru.
In 1991, cind actualul Patriarh roman era proaspat mitropolit de Iasi, grupul de initiativa din Cania s-a dus la el sa-i ceara un proiect pentru biserica lor. „Va avea 40 de metri lungime, citi mucenici sint, si 12 latime, citi apostoli sint. Asa a zis actualul Patriarh. S-a dorit o biserica mare aici, pentru a cinsti astfel si memoria soldatilor romani cazuti in lupta, 931 ingropati in gropi comune in Cania, 1.020 in comuna alaturata, la Tiganca“, argumenteaza preotul.
Piatra de temelie a bisericii, cu unul din hramuri dedicat, sugestiv, „Tuturor Sfintilor Romani“, a fost pusa in 2000, cu contributia initiala de un miliard de lei a Departamentului Romanilor de peste Hotare din cadrul Ministerului de Externe roman. Banii primiti de-a lungul vremii din Romania au fost insa mult prea putini pentru a termina locasul, care se afla dupa sapte ani cu zidurile ridicate abia pe jumatate. „Nu ne are nimeni la rinza aici“, explica preotul de ce statul moldovean nu a dat nici un leu pentru biserica.
Biserica din Cania este vazuta ca un mare pericol pentru zona de sud a Basarabiei de catre Mitropolia Moldovei, al carei preot din zona, Teodor Vasilache, slujeste inca intr-o gradinita din orasul Cantemir. Si pe aceasta va trebui sa o paraseasca insa in curind. „Cei care se considera altceva decit romani merg acolo, ceilalti vin aici, chiar daca le e mai aproape in Cantemir (n.r. - orasel lipit de Cania). Oricum nu ar fi insa un cistig ca in Cantemir sa nu se mai tina deloc slujbe, caci cistiga sectele, iar ortodoxia pierde“, spune preotul Burduja.
Saracia lucie in care traieste majoritatea populatiei din zona nu-l descurajeaza pe acesta. Nu vrea sa se intoarca acasa, in judetul Iasi sau oriunde altundeva in Romania, desi autoritatile moldovene nu i-au acordat nici pina azi cetatenie. „Nu ma intorc in Romania decit cu Basarabia“, ride acesta, in timp ce o unda de neincredere ii strabate glasul.
Data fiind vocatia pentru misionarism, preotul Burduja a fost curtat de Mitropolia Moldovei, pe care o considera insa „mitropolie uzurpatoare“. Mitropolia Basarabiei, de cealalta parte, nu sta nici ea cu miinile in sin si incearca sa atraga de partea sa cit mai multi preoti. Migrarea acestora dintr-o tabara in alta depinde in primul rind de cit de mult cred ei in „ascultarea canonica“. „Noi sintem sub ascultare, nu putem face ce ne trece prin cap. Daca s-ar lua o decizie sa trecem toti, ar fi altceva“, se justifica preotul Vladimir Plamadeala, din comuna Budesti, de linga Chisinau, subordonat Mitropoliei Moldovei si Patriarhiei Ruse.
„De obicei, trecerea la Mitropolia Basarabiei s-a facut ca urmare a deciziei comune a comunitatii si a preotului, dar sint si cazuri in care una dintre cele doua parti nu a fost de acord“, spune deputatul Vlad Cubreakov, consilier mitropolitan in cadrul Mitropoliei Basarabiei si unul dintre cei care au reprezentat cauza acesteia la CEDO. „Intr-un sat de la noi, Magurele, in care preotul, fost paznic la poarta mitropolitului Vladimir, nu a vrut sa treaca s-a gasit solutia inlocuirii lui“, exemplifica protopopul de Ungheni, Ioan Porcescu, care a trecut anul trecut cu 26 de parohii la Mitropolia Basarabiei.
Recent a mai adus doua. Picatura ce i-a umplut paharul a fost neinspirata trimitere in zona a episcopului Petru Mustata de catre Patriarhul Aleksei. „Practica exorcismul si era pus pe capatuiala. Dar, cel mai grav, se zicea ca si-a cumparat postul de la Patriarhul Aleksei cu 5 kg de aur si 450.000 de euro“, spune protopopul Porcescu. „Pur si simplu nu s-a inteles cu preotii din zona“, ofera o alta explicatie preotul de sub ascultarea PF Aleksei, Vladimir Plamadeala.
Indiferent de motivul real al migratiei credinciosilor de la granita cu judetul Iasi, cert este ca, mai ales dupa ce in 2006 s-a obtinut inregistrarea ultimelor trei episcopii ale Mitropoliei Basarabiei, tot mai multi preoti sint tentati sa treaca sub pastorirea Patriarhiei Romane. „Le da 100 de dolari leafa de la Bucuresti“, spune preotul Plamadeala, care nu s-a lasat convins de argumentul financiar. „E vorba de doar 50 de dolari, care reprezinta doar o contributie din care un preot nu se poate descurca“, explica mitropolitul Petru.
Si unii, si altii isi fac banii de salariu din donatii de la credinciosi, insa cei 50 de dolari sint pentru preotii din satele foarte sarace principala sursa de venit. In plus, o data trecuti la Patriarhia Romana, preotii sint scutiti de darile catre mitropolie. „Intr-adevar, noi trebuie sa dam o taxa, dar nu este mare, este de doar 300 de lei pe trimestru, adica 100 de lei pe luna“, spune preotul Plamadeala. „Cit am fost 14 ani protopop la Mitropolia Moldovei, toate intilnirile la care participam la mitropolie incepeau cu intrebarea «Cind faci darea de seama?».
Asta insemna de fapt cind dau banii“, spune preotul Porcescu de la Ungheni, care acuza faptul ca orice serviciu religios oferit de Mitropolia Moldovei este usturator pentru buzunare. „Ca sa-ti vina ierarhul la o sfintire de biserica trebuia sa dai de la 2.000 la 5.000 de euro, plus covor persan, plus benzina“, exemplifica el. „Cea mai grava este insa simonia, cumpararea harului, care se practica la scara larga, de la episcop la preot simplu. Un absolvent trebuie sa dea pentru un post la tara 2.000 de euro“, spune el, concluzionind: „Din taxele percepute de mitropolitul Vladimir, Mitropolia Moldovei cred ca are un cistig anual de circa un milion de euro. Coruptia maninca din radacina Biserica Rusa“.
De cealalta parte, preotii din Mitropolia Moldovei sint convinsi ca in bisericile Mitropoliei Basarabiei canoanele nu sint respectate ca la carte. „Nimeni nu a trecut la ei fara sa aiba vreo buba. Erau preoti care aveau pozitia pusa in discutie din motive disciplinare, pentru ca nu faceau slujbele cum trebuie, pentru ca nu respectau rinduiala. Nu au trecut pentru ca-s mari patrioti“, spune preotul Plamadeala, convins ca cei care au „dezertat“ o data o vor face si a doua oara. El da exemplul preotului Ioan Suvac, din Oliscani, raionul Soldanesti.
„A stat la Mitropolia Basarabiei trei-patru ani, apoi s-a dus la blagocinul (n.r.-protopopul) de Orhei sa-l roage sa-i dea o parohie in Mitropolia Moldovei. Si asa s-a intors“, arata acesta. Diferente ritualice intre cele doua biserici nu exista. Slujbele se tin, de o parte si de alta, dupa aceleasi carti bisericesti. Doar camilafca pe care o poarta pe cap preotii subordonati Moscovei sa fie ceva mai inalta, zic ei.
Pentru adeptii romanismului si ai apropierii Basarabiei de Romania exista insa o diferenta de substanta intre cele doua mitropolii. „Pentru Mitropolia Moldovei nu conteaza credinciosii. In toate documentele si declaratiile ei folosesc termenul de teritoriu, mintuirea fiind in plan secund. Este o abordare pe care nu o au, dintre toti ortodocsii, decit rusii“, spune Vlad Cubreacov. In plus, constata cunoscutul avocat Vitalie Nagacevski, in Mitropolia Moldovei bisericile sint folosite ca tribune ale politicienilor.
„Miza e controlul electoratului, caci altfel ar fi de neinteles de ce un stat laic se implica atit in problemele bisericesti. Daca nu s-ar implica autoritatile in conflictul dintre cele doua patriarhii, oamenii ar opta fie pentru Biserica Romana, fie pentru Biserica Rusa, fie, pur si simplu, pentru locasul de care sint mai aproape“, spune el. In Biserica Rusa, acuza partizanii Mitropoliei Basarabiei, politica se face de la ierarh la ultimul preot de tara. Lumea nu a uitat inca imaginea presedintelui Vladimir Voronin sau a primului-ministru vorbind, in campania electorala din 2005, din amvonul Catedralei Mitropolitane din Chisinau.
„E adevarat ca si eu am dat o indicatie oamenilor cu cine sa voteze, dar in sensul ca mi-am zis parerea, si niciodata de la amvon“, neaga preotul Plamadeala, care nu gaseste nimic imoral in aceasta practica. Victoria Mitropoliei Basarabiei, care se declara apolitica, va depinde insa de masura in care va reusi sa recupereze bunurile ce i-au apartinut si pentru care nu a actionat foarte prompt. „Orice drept se prescrie la un moment dat. Se pare ca Mitropolia Basarabiei uita acest lucru“, avertizeaza avocatul. Gratie sovieticilor, nici daca toate instantele din lume i-ar da cistig de cauza, Mitropolia Basarabiei nu va mai fi vreodata cea mai bogata eparhie a Patriarhiei de la Bucuresti.
O avere ravasita
Pina in 2006, Mitropolia Basarabiei s-a aflat intr-o lupta permanenta in justitie pentru recunoasterea statutului juridic. Statul moldovean a acceptat sa inregistreze mitropolia si episcopiile din subordine doar dupa ce CEDO le-a dat cistig de cauza, invocind dreptul la libertatea de constiinta. Acum se pregateste sa recupereze averea detinuta inainte de venirea sovieticilor, una impresionanta, dupa cum arata documentele. Doar in Chisinau detinea peste 30 de imobile, majoritatea in zone ultracentrale. Unele dintre ele nu mai exista, fiind distruse fie in razboi, de bombardamente, fie ulterior, de noul regim.
De exemplu, cladirea consistoriului eparhial, de pe Bdul Stefan cel Mare, a fost darimata, iar pe terenul ei s-a construit actuala Casa a Guvernului. Dintre imobilele care inca mai exista, unele apartin Mitropoliei Moldovei, iar unele sint in administrarea altor institutii ale statului. „Perla coroanei“, Catedrala Mitropolitana din Chisinau, apartine Mitropoliei Moldovei.
Razboi intre Moscova si Bucuresti pe credinta basarabenilor
Nici una dintre parti nu pare dispusa sa faca vreun compromis privind pastorirea ortodocsilor din Basarabia.
Peste citeva zile, intre 19 si 20 noiembrie ar fi trebuit ca reprezentanti ai Patriarhiei Romane sa se intilneasca la Moscova cu cei ai Patriarhiei Ruse pentru a negocia rolul mitropoliilor de la Chisinau: cea a Basarabiei, istorica, reinfiintata in 1992, si cea a Moldovei, infiintata de Patriarhia Moscovei o data cu ocupatia sovietica. Delegatiile au fost stabilite pe cind traia Patriarhul Teoctist, insa ultimele declaratii facute de ierarhii de la Moscova, in special de IPS Kiril, mitropolit de Smolensk si Kaliningrad si presedinte al Departamentului pentru Relatii Externe al Patriarhiei Moscovei, arata ca dialogul este in acest moment imposibil.
„Patriarhia Romana considera dialogul pe tema canonicitatii jurisdictiilor bisericesti din Republica Moldova, precum si pe alte teme de actualitate ca fiind posibil si necesar“, a fost replica impaciuitoare a partii romane, care a venit si cu o solutie de rezerva. „Daca dialogul nu ar fi posibil pentru moment la Moscova, in zilele de 19-20 noiembrie, acesta poate fi organizat la o alta data si intr-o alta tara, de preferinta majoritar ortodoxa, ca de pilda Grecia sau Cipru.“
Intilnirea de la Moscova ar reprezenta cea de-a patra runda de negocieri intre cele doua Biserici.
Prima a avut loc pe 30 aprilie 1995 la Geneva, initiata de PF Teoctist printr-o intilnire semioficiala cu PF Aleksei. Cea de-a doua, pe 9 februarie 1997, tot la Geneva, intre mitropolitii Daniel si Kiril, in care cel din urma a spus ca nu contesta dreptul Patriarhiei Romane de a avea in subordonare Mitropolia Basarabiei, dar sediul acesteia sa nu aiba jurisdictie in Republica Moldova. „Ei au vrut ca parohiile sa fie un fel de metocuri, de reprezentante bisericesti, fara statut juridic “, explica Vlad Cubreacov, membru al delegatiei romane.
In iunie 1997, la Graz, in Austria, cu ocazia celei de-a doua Adunari Ecumenice Europene, cei doi mitropoliti s-au intilnit din nou si s-a stabilit ca urmatoarea intilnire sa aiba loc la Chisinau, pe 15 ianuarie 1999. „A fost cea mai fructuoasa, caci s-a implicat si factorul politic, adica presedintele de atunci, Petru Lucinski. Atunci, Patriarhia de la Moscova a zis ca e de acord sa recunoasca o asociatie a parohiilor, dar care sa nu se numeasca episcopie, si s-a semnat un document prin care s-a recunoscut tacit Mitropolia Basarabiei. Se spunea sa trecem «de la ura si confruntare la intelegere si conlucrare»“, mai spune Cubreacov, convins ca „rusii au sabotat acest dialog“.
Reactivarea ultimelor trei episcopii istorice ale Mitropoliei Basarabiei, in ultima sedinta a Sinodului de la Bucuresti, i-a facut pe rusi sa le aduca aminte romanilor de principiul canonic potrivit caruia in ortodoxie nu se pot suprapune pe acelasi teritoriu mai multe episcopii. „Canonul 34 apostolic instituie principiul etnic pentru organizarea bisericilor, iar dupa acest principiu Biserica Rusa este cea care nu are ce cauta aici. Solutia ar putea fi insa ca «prin pogoramint», adica prin exceptie, cele doua Biserici sa se accepte reciproc pe acest teritoriu“, spune Cubreacov. „Nu o sa-i impuscam. Trebuie sa convietuim“, spune si IPS Petru.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la
Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
https://acasa.ro
165
60
