Social

Romania nu prea mai vrea copii

Populatia imbatrineste si copiii se imputineaza. Numarul adultilor este insa in crestere, ceea ce inseamna ca Romania traieste un moment benefic, de bonus demografic, in tranzitia de la o populatie formata predominant din tineri la una in care batrinii constituie majoritatea.

Pe plan global, trei evenimente demografice sint semnificative pentru secolul XXI. Cresterea sperantei de viata cu 1,5 ani la un deceniu, declinul fertilitatii si pensionarea generatiei baby-boom din anii 50, care va accelera rata persoanelor in virsta dependente dupa 2010. Romania se confrunta deocamdata doar cu a doua problema.

Penurie de odrasle

Startul depopularii Romaniei a fost dat in 1990: pe atunci aveam 23 de milioane, acum doar 21. Emigrarea intensiva, scaderea natalitatii si cresterea mortalitatii au dus la un deficit natural de populatie, care e si mai batrina decit cu cincisprezece ani in urma. Cetatenii cu virsta peste 65 de ani s-au inmultit din 1990 pina in 2004 cu 4,2%, in paralel cu diminuarea procentului de populatie alcatuit de copii si adolescenti. Acestia sint ceva mai numerosi in nordul Moldovei si cei mai putini in Capitala.

In schimb, grupul de virsta 15-64, oricum in crestere pe intregul teritoriu romanesc, isi atinge maxima in Bucuresti. Pe de alta parte, Oltenia detine recordul celei mai imbatrinite populatii din tara. In privinta natalitatii, aceasta a scazut in 2003 de la 13,6% la 9,8%. Cele mai ridicate valori ale ei se inregistreaza tot in nord-estul tarii, abia in 2004 el crescind vag, cu 0,2%. Nu doar liberalizarea avortului este responsabila pentru aceasta diminuare, ci si dificultatile cu care se confrunta tinerii in formarea unei familii.

Standardul de viata este invers proportional cu numarul nasterilor, cele mai sarace regiuni fiind cele mai bogate in progenituri. Incepind cu anii 90, are loc o restructurare a modelului de fertilitate, care se reorienteaza dupa cel vestic: Copii mai putini, unul de preferinta, si adusi pe lume la o virsta mai ridicata, devine regula care guverneaza comportamentul reproductiv al tinarului cuplu, e de parere prof. univ. dr. Vasile Ghetau.

Se da ortul popii pe capete

Nici decesele nu stau prea stralucit: intre 1990 si 2004, numarul lor a crescut cu aproximativ 10.000. Conform unei lucrari elaborate de cercetatoarea Mariana Stanciu, Romania se caracterizeaza printr-o supramortalitate masculina, prezenta la majoritatea grupelor de virsta. Cel mai mult se moare in sud si sud-vest. Avantajul mortalitatii este ca asupra ei se poate interveni mai usor decit asupra natalitatii. Politicile de prevenire includ cresterea standardului de viata si a calitatii asistentei medicale, scaderea poluarii mediului si constientizarea necesitatii medicinei preventive. Principalele cauze ale mortalitatii sint bolile cardiovasculare si cele ale aparatului respirator, secondate de tumori. La speranta de viata, cu 70 de ani sintem penultimii din Europa, in fata Republicii Moldova.

Viitorul suna rau

Sporul natural este ceva mai nehotarit. In 1992 devine negativ, adica nu spor, ci deficit de populatie. Acesta inregistreaza o cota minima de 2,5% in 1996, dupa care creste, mentinindu-se insa negativ. Cel mai mare deficit se gaseste in Oltenia, Banat si Crisana. Conform datelor Green Paper, se preconizeaza ca Romania va avea o crestere negativa a populatiei de 11% in 2030. Problema dependentei cetatenilor in virsta va aparea dupa deceniul trei al secolului XXI, cind se vor pensiona decreteii nascuti pina in 70. La ora actuala, afirma conferentiarul dr. Cornelia Muresan, Romania trece printr-o perioada de bonus demografic, populatia intre 15 si 64 de ani fiind in crestere. Pe de alta parte, prof. univ. dr. Vasile Ghetau sustine ca viitorul demografic al Romaniei se afla in nivelul natalitatii si numai redresarea acesteia poate avea efecte pozitive si de durata.

Cum convingem familiile sa procreeze
Romania nu poseda politici declarat pronataliste. Cu toate acestea, se incearca stimularea reproducerii la fel ca in Occident: prin oferirea unor motivatii financiare.

Scaderea natalitatii nu este o surpriza pentru specialisti, ea mentinindu-se la niveluri similare cu cele din tarile UE. Aici, ca si acolo, redresarea unui trend demografic in scadere se poate face si prin stimularea reproducerii. In fostele tari comuniste, cetatenii opun rezistenta politicilor pronataliste, asa ca mijloacele de persuasiune la care recurge statul sint de obicei de natura economica. De altfel, promovarea unor astfel de masuri s-a dovedit eficienta in spatiul americano-european. Printre astfel de motivatii se numara reducerea de taxe (SUA), asistenta - gratuita sau subventionata - in ingrijirea copilului (Suedia) sau acordarea unor imprumuturi de catre guvern pentru a ajuta tinerele cupluri sa achizitioneze locuinte (Franta, Ungaria). Romania pastreaza in acest domeniu linia francofona, adica furnizeaza alocatii familiilor pentru a remedia pierderile de venit sau cresterile cheltuielilor produse de nasterea unui copil.

Rodica Nanu, secretar stiintific la Institutul Mama si Copilul Alfred Russescu, considera ca un alt aspect al stimularii reproducerii este flexibilizarea programului de lucru cu ajutorul concediilor, in privinta carora Romania este foarte generoasa. Totusi, politicile romanesti vizeaza sanatatea familiei si a copilului mai degraba decit obiective pronataliste asumate, crede conferentiarul dr. Cornelia Muresan.

Un roman din trei traieste in diaspora
Peste 12 milioane de romani traiesc in afara granitelor, iar afluenta din ultimii ani a ingrosat rindurile emigratilor autohtoni, depasind cu mult statisticile oficiale.

In lume traiesc 34 de milioane de romani, din care doua treimi in Romania. Daniela Soros, vicepresedintele Fundatiei Nationale a Romanilor de Pretutindeni (FNRP), confirma aceasta statistica , adaugind ca numarul va fi intotdeauna mai mult sau mai putin exact, din lipsa unor instrumente corecte de evaluare.

Cele mai mari si mai vechi comunitati romanesti se afla in Canada si Statele Unite, unde traiesc peste 100.000, respectiv peste un milion de conationali. Datele Institutului National de Statistica indica insa doar o diaspora de 400.000. Grupuri izolate si de o marime redusa de romani sint raspindite si in alte locuri de pe glob, cum ar fi Africa de Sud, Australia, Mexic, Argentina, Macedonia sau Grecia. In schimb, Europa a constituit un caz aparte in configuratia diasporei romanesti. Desi geografia ar fi prezis-o, pina in 1989, comunitatile autohtone de pe vechiul continent nu au avut dimensiuni semnificative. Ele s-au marit in ultimul deceniu, cu rindurile celor care au plecat pentru munci sezoniere in Italia si Spania. In prezent, peste doua milioane de romani muncesc in strainatate, conform Organizatiei Internationale pentru Migratie. Dintre acestia, 30% se duc in Italia si 20% in Spania.

Duios UE se imputina

Cresterea longevitatii si natalitatea scazuta sint trendurile demografice care domina viitorul Europei.

Rezultatele ultimului raport ONU si ale studiului Green Paper elaborat de cercetatorii europeni arata o diminuare demografica fara precedent. Inca din 2003, fertilitatea europeana a scazut la 1,48, mult sub rata de 2,1 copii la o femeie, necesara pentru a o compensa pe cea a mortalitatii si pentru a mentine un numar constant de cetateni.

Italia este tara cea mai periclitata, putind pierde 28% din populatie intre 1995 si 2050. Numarul europenilor va descreste din 2025 in 2030 cu un milion. In schimb, SUA o duc mult mai bine: prognoza prevede o crestere a populatiei de peste 25% intre 2000 si 2025. Declinul demografic al vechiului continent e evident: in 1995, europenii depaseau americanii cu 105 milioane. Pe de alta parte, durata medie a vietii si calitatea sanatatii sint in crestere si in Europa. Se estimeaza ca barbatii si femeile vor trai la fel de mult. Va fi firesc sa vezi patru generatii ale aceleiasi familii in viata. Singura modalitate de remediere a declinului demografic este migratia. Pentru ca Europa sa depaseasca aceasta problema, e nevoie ca numarul anual al celor care se stabilesc aici sa se dubleze. In fine, rata fertilitatii ar putea creste in deceniile viitoare, dar expertii sint de parere ca nu va fi de ajuns pentru a compensa pierderile de pina acum.

Populatia globala face valuri
Ipoteza care explica variatiile demografice in functie de industrializare poarta numele de teorie a tranzitiei demografice. Ea porneste de la premisa ca in societatile pre-industriale natalitatea si mortalitatea erau stabile si la cote inalte. In primul stadiu, scade numarul deceselor datorita imbunatatirii nutritiei populatiei, a distribuirii hranei si a cresterii calitatii asistentei medicale si a standardelor de sanatate. Pentru ca natalitatea isi mentine amplitudinea initiala, populatia creste repede.


In al doilea stadiu, schimbarile de mentalitate, introducerea unor forme ieftine de contraceptie si cresterea sperantei de viata creeaza presiuni sociale in sensul micsorarii familiilor si al reducerii fertilitatii. Asa ajung populatiile societatilor avansate, urbane si industrializate inapoi la stabilitate demografica, insa de data aceasta natalitatea si mortalitatea se mentin la dimensiuni mici.

Dragostea, mina in mina cu fereala
Cea mai folosita metoda de contraceptie in Romania este traditionala fereala. Din nestiinta sau din lipsa banilor, cuplurile autohtone folosesc metodele traditionale in detrimentul celor moderne.

In ultimele decenii, avortul are o pondere ingrijoratoare in statele din fostul bloc sovietic. Aceasta este concluzia studiului Tendinte in sanatatea reproducerii in Europa de Est si Eurasia, realizat anul acesta in 11 tari din regiune, printre care si Romania. Conform studiului, contraceptivele moderne sint adesea greu de obtinut, de o calitate scazuta sau nu indeajuns de promovate. In schimb, avortul este legal, relativ fara restrictii si disponibil la un cost mic, femeile continuind sa il considere cel mai la indemina mijloc de evitare a sarcinii.

Cogitus interruptus

Exista o legatura clara intre avort si utilizarea metodelor contraceptive traditionale: studiul arata ca intre folosirea larga a metodelor traditionale si numarul avorturilor exista o puternica legatura. Cuplurile continua sa se bazeze pe metode traditionale de control al nasterilor, in special pe coitus interruptus si abstinenta periodica. In Romania, peste jumatate din cei care folosesc metode contraceptive apeleaza la cele traditionale. Acestea sint insa mai putin eficiente decit metodele moderne, au ratele de esec si de intrerupere mai ridicate si duc la un numar mare de sarcini nedorite. Intre 71% si 90% dintre sarcinile nedorite sfirsesc in avort, indicind ca femeile sint puternic motivate sa evite o nastere neplanificata.

Vinovati de natalitatea redusa

Liberalizarea avorturilor si raspindirea contraceptiei sint principalii responsabili pentru scaderea brutala a natalitatii, spune Rodica Nanu, secretar stiintific la Institutul Mama si Copilul Alfred Russescu. In Romania, rata totala de avort (adica numarul mediu de avorturi pe care o femeie le are de-a lungul vietii fertile) ajunge la 3,2, in contextul in care ea este de 0,6 in Uzbekistan si se ridica la 3,7 in Georgia, tara cu una dintre cele mai ridicate rate din lume. Conform datelor primite de la Ministerul Sanatatii, din 2002 pina anul trecut, numarul avorturilor a scazut de la 240.000 la 190.000.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea