Studiile ultimilor ani arata ca bautura favorita a multora dintre noi ar putea avea roluri nebanuite. Astfel, cafeaua ar putea reduce riscul de Alzheimer si Parkinson. Totodata, cafeaua imbunatateste performanta intelectuala. Are un posibil rol andidiabetic, antineoplazic ( anticancer ), are efect laxativ, diuretic, si , surprinzator, cardioprotectiv.Totusi, exista si efecte adverse : anxietate, insomnie si ingalbenirea dintilor. Cafeaua contine cofeina(cafeina), un stimulent al sistemului nervos. Din acest motiv ea este folosita adesea dimineata si in timpul sesiunilor de lucru prelungit. O cupa(ceasca) de cafea (aproximativ 200 ml) contine 80-140 mg de cofeina in functie de tipul cafelei, timpul de prajire, modul de preparare. Explicatia : cafeina creste activitatea dopaminei si serotoninei la nivelul sistemului nervos, scazand activitatea adenozinei. O mare parte a efectelor cafelei nu au insa legatura cu cofeina. Cafeaua contine substante ce cresc nivelul de adrenalina si cortisol. In ficat cofeina se metabolizeaza in paraxantina (84%), teofilina(12%) si teobromina (4%). Aceste substante au diverse roluri. Paraxantina mareste arderea lipidelor din tesutul gras, ducand la incarcarea plasmei cu acizi grasi si glicerol, ce pot fi apoi folositi ca sursa de energie. Teofilina relaxeaza muschii netezi ai bronhiilor si este utilizata ca medicament in astm, la doza terapeutica mult mai mare decat cea obtinuta prin metabolizarea cofeinei. Teobrimina este vasodilatator si diuretic. (continuarea in Jurnalul National )