Social

Rivalitate chino-indiana pentru tara vecina

Indi
a si China au frontiere cu fosta Burma, azi Myanmar, si mari interese in cele 1,4% din resursele mondiale de gaze naturale pe care le gestioneaza de cateva decenii dura junta militara. In termeni de relatii internationale pragmatice, dictaturile sunt societati stabile - macar o vreme -, iar dictatorii sunt parteneri comozi de dialog: au putere de decizie deplina si sunt santajabili cu sustinerea din exterior a curentelor protestatare interne. Prilej si pentru generalii burmezi sa profite de rivalitatea regionala. Neamestecul interesat Mult mai criticata in mediile occidentale decat India pentru politici similare, China alimenteaza regimul militar cu armele strict necesare mentinerii la putere si ii tine partea diplomatica. Nordul burmez este locuit de etnici chinezi si doldora de bunuri chinezesti . China importa din Myanmar lemn si minerale, dar mai ales hidrocarburi: schim­burile bilaterale au depasit anul acesta 950 milioane de dolari, in crestere cu 50% fata de anul trecut. Zeci de multinationale chinezesti sunt implicate in dezvoltarea infrastructurii burmeze aflate la pamant – iar prin construirea unor porturi la Golful Bengal, China are acces si la oceanul Indiei. Contractul-vedeta este conducta de 2.380 km dintre coasta burmeza si sudul chinez – prin care pot curge si hidrocarburi africane ori arabe. Urmeaza conducta care va lega tarmul burmez de doua campuri gazifere din larg, in care insa companiile de stat indiene detin un pachet minoritar de 30%. Politica Indiei fata de Myanmar - de "deschidere fara sustinere" - se bazeaza tot pe nevoia de hidrocarburi, servita si prin ceva livrari de arme. In afara de aceasta poarta spre sud-estul asiatic, India are nevoie de generalii burmezi si pentru controlul insurgentei din nord-estul indian. Doar SUA si UE pun problema nerespectarii cronice a drepturilor omului in Myanmar. Dincolo de izolarea politica si sanctiunile economice, SUA nu-i pot influenta insa pe generalii burmezi decat prin intermediul Beijingului; desi democratic acasa, New Delhi e si mai reticent. Ca si in cazul Sudanului, China, care sustine principiul neamestecului in politicile interne ale indiferent carui partener economic, a facut abia recent cateva sugestii la Rangoon: mentinerea stabilitatii, cu pretul unor "reforme democratice adecvate acestei tari". Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
  •   2007-09-27
  •  
  •   comentarii

Articol scris de

Acasa.ro

Vezi toate articolele

Articole din social

Sfatul expertului


Citeste pe Romaniatv

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului