Arsurile din capul pieptului, cauzate de aciditatea stomacului, ii chinuie pe multi. Aceasta problema are si o denumire stiintifica – boala de reflux gastroesofagian. „Boala de reflux gastroesofagian care, desi cunoscuta de multi ani, a devenit in ultima perioada «primadona» afectiunilor digestive produse de acidul clorhidric secretat de stomac . Afectiunea incepe sa «incaseze» tot mai multe lovituri terapeutice”, ne spune prof. dr. Mircea Diculescu, seful Catedrei de Gastroenterologie si Hepatologie Fundeni . „Vorbim de o simptomatologie extrem de raspandita. Jumatate din populatia unei tari «civilizate» ca Romania poate avea arsura in piept legata de acidul stomacal, macar ocazional. Unii considera acest lucru normal sau acceptabil, dar altii chiar sufera si se duc la medic sa vada ce pot face pentru aceasta. Solutiile terapeutice medicamentoase au devenit atat de eficiente si lipsite de pericol, incat s-a agreat pe plan international ca, in situatii extrem de precise, se poate incepe diagnosticul cu un test terapeutic. Categoric nu se poate merge in toate cazurile si la infinit prin evitarea neplacutei (dar absolute tolerabilei) examinari endoscopice”, adauga prof. dr. Mircea Diculescu. Seful Catedrei de Gastroenterologie si Hepatologie Fundeni mai spune ca „acest fenomen trebuie prezentat pentru a intelege un lucru paradoxal, respectiv, ca nu este atat de important faptul ca refuleaza, ci ce refuleaza, adica acid. Lumea medicala «s-a revoltat» pentru o abordare atat de «ne-fiziologica» a problemei si a inceput sa incerce metode de restabilire a competentei «supapei» pentru a impiedica refularea de la stomac spre esofag ”. Prof. dr. Mircea Diculescu adauga ca „lucrurile nu sunt atat de simple precum par, intrucat supapa este, de fapt, un mecanism complex care implica diferite structuri musculare si extrem de bune sincronizari. Cu cat mai complex este un sistem, cu atat posibilitatile de eroare sunt mai frecvente, de unde si frecventa bolii refluxului gastroesofagian”. Chirurgia moderna poate fi o optiune numai in anumite cazuri „Chirurgia moderna realizeaza pe cale laparoscopica (deci, cu incizie minima) o «infasurare» suplimentara a zonei de stomac de langa esofag. Acest lucru, realizat fara o sectionare propriu-zisa nici a stomacului, nici a esofagului, reprezinta o solutie extrem de tentanta. Si, totusi, o operatie perfecta tehnic si procedural poate sa «stranga» prea mult si pacientul sa inghita cu dificultate sau sa stranga prea putin si supapa nu se inchide in continuare. Solutie tentanta, dar care trebuie rezervata situatiilor realmente fara iesire medicala”, explica prof. dr. Mircea Diculescu. „Endoscopia digestiva ofera la ora actuala noi solutii ne-medicamentoase, dar si nechirurgicale. Putem la ora actuala sa actionam cu ajutorul endoscopului la nivelul acestei supape si sa injectam structuri polimerice (similare silicoanelor din chirurgia plastica ) si care sa «inchida» mai bine supapa. Se incearca, de asemenea, aplicarea unor curenti speciali care sa poata sa «cicatrizeze» zona, in scopul unei inchideri mai complete a conexiunii esofag-stomac. Cea mai rationala mi se pare tehnica prin care se «coase» endoscopic zona, creandu-se un «clin» un fald care sa inchida mai bine supapa”, a conchis prof. dr. Mircea Diculescu, seful Catedrei de Gastroenterologie si Hepatologie Fundeni. „Aplicarea unor curenti speciali poate sa «cicatrizeze» zona, in scopul unei inchideri mai complete a conexiunii esofag-stomac” Prof. dr. Mircea Diculescu (Seful Catedrei de Gastroenterologie si Hepatologie Fundeni) Aboneaza-te la Newsletter-ul de Sanatate Acasa.ro ca sa afli cum iti mentii sanatatea si frumusetea.