Social

Reactoare rusesti periculoase in Asia

Industria energonucleara ruseasca revine pe piata, din Bulgaria in Asia de Sud-Est. Numai ca aici terenul e si mai putin propice, iar gaurile de securitate foarte mari. Grabita sa recastige teren in Asia, Moscova s-a oferit sa construiasca prima centrala atomica a Indoneziei si un prim reactor in Myanmar. Daca ecologistii indonezieni reclama cutremurele care ar putea afecta o asemenea centrala, cu efecte dezastruoase si de durata pentru intreaga regiune, comunitatea internationala este speriata ca dictatura burmeza nu garanteaza ca materialele radioactive nu vor ajunge in mainile teroristilor. Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA) a aprobat recent sase proiecte de dezvoltare a tehnologiei nucleare in Vietnam, doua programate pentru 2007 si 2008; Hanoiul a anuntat o prima centrala nucleara din patru pentru 2015. Thailanda pregateste, din aprilie, sase miliarde de dolari pentru reactoare care din 2021 sa verse 4 GW in sistemul national. Reactia in lant a cuprins si Bangladesh, Malaysia, Filipine si Mongolia. Rusia incurajeaza un program nuclear in Myanmar si va construi prima centrala atomica din Indonezia - care primeste si sprijinul Coreei de Sud. Numarul tot mai mare de proiecte nucleare civile din Asia creste expunerea continentului la pericolele consubstantiale producerii energiei atomice – agravate insa de o serie de specificitati locale. Toate nou-venitele asiatice in clubul nuclear se sprijina pe ideea ca tehnologiile rafinate in ultimele doua decenii garanteaza evitarea unor accidente precum cel de la Cernobil; noile generatii de reactoare sunt si mai sigure, si mai simplu de manevrat. Orizontul de timp pe care si l-au propus aceste state arata ca guvernele lor sunt constiente de necesitatea acumularii unei expertize tehnice suficiente pentru operarea unor astfel de uzine. Fragil si periculos Pericolele insa ticaie. In primul rand, amplasarea geografica: multe centrale energonucleare asiatice vor sta pe instabilele falii ale "Cercului de Foc", expuse eruptiilor vulcanice, cutremurelor si valurilor tsunami. Apoi, mana umana. Coruptia si managementul defectuos au fost reclamate chiar si in perfectionista Japonie. Alte state asiatice nu cunosc mai deloc transparenta guvernamentala si dezbaterea publica asupra potentialelor pericole ale energiei nucleare. Pericolele nu se opresc aici. Deseurile nucleare raman oricum radioactive mii de ani. Combustibilul folosit in reactoare civile poate fi reprocesat pentru alimentarea armelor cu plutoniu. Centralele nucleare sunt tinte mari ale atacurilor teroriste care se inmultesc in Asia. Teama din cauza careia Rusia si Statele Unite, cele doua superputeri militare nucleare, au anuntat luna trecuta un acord care sa imbine extinderea utilizarii energiei nucleare cu minimizarea riscurilor proliferarii. Printre masurile in acest sens, la care este asociata si AIEA, se afla oferta de servicii nucleare aspirantelor la reprocesarea plutoniului sau imbogatirea uraniului, precum Coreea de Nord sau Iranul, oferta de reactoare moderne rezistente la proliferare, finantarea de centrale, asistenta pentru asigurarea securitatii si solutii de management al deseurilor radioactive – adica si asigurarea unei redutabile piete internationale pentru statele nucleare responsabile. Directorul general al AIEA este de acord ca sansa programului international de non-proliferare nucleara este controlul ciclului combustibililor. De cealalta parte, adversarii energiei nucleare pun in balanta, alaturi de pericole, si costurile mari, pe care statele mai putin dezvoltate le scad de la sanatate sau locuinte. Amplasamente cutremuratoare Dupa ce tara s-a antrenat mai multi ani pe reactoare de cercetare, guvernul Indoneziei doreste o prima centrala energonucleara, functionala in 2017 – sau o dorea, pana la ultimul accident nuclear japonez cauzat de unul dintre puternicele seisme ale Asiei. Locul ales de Jakarta este estul provinciei Java, socotita una dintre zonele cele mai stabile seismic din arhipelagul ravasit de cutremure dese – doar in luna mai, un seism de 5,9 grade Richter a ucis 5.000 de oameni in centrul Javei. Pretul petrolului, gazelor si carbunelui plus poluarea aferenta arderii lor imping tot mai multe guverne sa treaca peste temerile publicului sa adere la politica energetica atomica. Din 29 de centrale energonucleare aflate in constructie in intreaga lume, 16 sunt amplasate in estul si sudul Asiei. Cu ochii la reteaua de centrale nucleare care functioneaza de mult si bine in nord-estul continentului, Indonezia, desi este marele furnizor de combustibili fosili al Asiei, si-a propus ca in 2025 sa-si produca 4-5% din electricitatea necesara pe baza de energie atomica. Problema e ca Peninsula Muria, unde urmeaza sa fie ridicata prima centrala a tarii, se afla langa un vulcan adormit de numai 3.000 de ani, iar dedesubtul ei tocmai a fost identificata o fractura geologica anuntatoare de viitoare cutremure. Iar ruperea unui reactor ar fi si mai grava decat accidentul de la Cernobil. Comunitatile din jurul sitului anuntat ridica aceasta problema, a incompatibilitatii centralei cu puternicele seisme locale. Pe de alta parte, Indonezia, ca si alte state vecine, are o traditie nucleara, asigurata de 54 de reactoare de cercetare, primul inaugurat in 1965. Unul dintre reactoare, de 30 MW, se afla chiar in vestul Javei, iar agentia atomica indoneziana arata ca, din cauza schimbarilor dese ale regimului de lucru, un reactor este mult mai stresat decat o centrala, care functioneaza stabil. La fel, in cazul zonelor cu risc seismic ridicat, fundatiile centralelor atomice respecta standarde adecvate – fapt pentru care japonezii au cel mai mare Cost de productie din lume. Erorile de evaluare a stabilitatii geologice s-au strecurat chiar si in cazul celei mai mare centrale nipone, Kashiwazaki-Kariwa, recent avariata de un puternic cutremur. Tehnica ruseasca Oricum, actualul guvern indonezian pregateste opt miliarde de dolari pentru 4-6 centrale energonucleare, de 6 GW, la orizontul lui 2025 – cand tara ar putea cere 450 terawati-ora. Planul Jakartei prevede ca, din 2017, "17% din cererea de energie sa fie acoperita din surse regenerabile, geotermale si nucleare". Lucrul la prima centrala nucleara indoneziana, de 1000 MW si 1,7 miliarde dolari, ar incepe in 2010 si ar fi efectuat de rusi. Contractul a fost semnat la Moscova, de unde presedintele Susilo Bambang Yudhoyono a revenit recent cu un pachet de acorduri bilaterale de cooperare in domeniul militar, energetic si comercial. Desi Indonezia se afla de partea SUA in chestiunea programului nuclear al Iranului, Jakarta a comandat Moscovei exact tehnologia oferita Teheranului. Indonezia s-a mai interesat si de noua tehnologie nucleara rusa a centralelor plutitoare, inca nepusa in practica. Jakarta a precizat ca nu a cerut cooperarea Moscovei pentru aparare nucleara, dar si ca o va extinde pe cea pasnica si cu alte state la fel de responsabile. Monitor antinuclear Asociatia natiunilor sud-est asiatice (ASEAN) va institui un sistem de monitorizare care sa asigure ca centralele nucleare din regiune nu sunt folosite pentru producerea de arme atomice sau in beneficiul unor grupuri teroriste – s-a decis, luna trecuta, la summitul ASEAN de la Manila. Tehnic, cele 10 state membre vor colabora cu Agentia Internationala pentru Energie Atomica, pentru depistarea oricarei incalcari a tratatului de interzicere a armelor nucleare in regiune – inclusiv cele de pe navele militare straine aflate in trecere. Ministri de externe ai ASEAN au discutat la Manila un sistem de avertizare rapida si interventie de urgenta in caz de accident nuclear, care sa ranforseze tratatul din 1997 care defineste Asia de Sud-Est drept Libera de Arme Nucleare. Pana acum nu s-a detectat nicio incalcare a documentului care interzice dezvoltarea, stationarea, transportarea sau utilizarea sau testarea armelor atomice in regiune, dar cele cinci puteri nucleare acceptate nu s-au lasat convinse sa-l sprijine. Aglomeratele rute din Asia de Sud-Est sunt utilizate atat de nave comerciale, cat si militare. Indeosebi SUA, care au o puternica prezenta militara in Asia, au refuzat sa confirme sau sa nege ca ar detine arme atomice in regiune. Dictaturi nuclearizate Myanmar este un stat paria din 1962. Junta lui Than Shwe a impus in fosta Burma un sistem de conducere autoritara, care o tine de doua decenii sub arest la domiciliu pe activista pentru drepturile omului Aung San Suu Kyi si a anulat alegerile din 1999 castigate de partidul acesteia. Orice sanctiune ONU impotriva Rangoonului - sau Yangonului, noua capitala din jungla deasa - a fost zadarnicita insa de vetoul Chinei, interesate de petrolul si rutele de transport din tara vecina, si de Rusia, amatoare "sa sustina nuclear state pe care Vestul le considera represive sau ostile" (BBC News). Agentia rusa pentru energie atomica Rosatom a anuntat, in mai, ca va construi in Myanmar primul centru de cercetari nucleare al tarii, care va include un reactor cu apa usoara de 10 MW, pe baza de uraniu-235 imbogatit cu 20%, si facilitati de procesare si depozitare a uraniului. Totodata, Rusia va forma circa 300 de specialisti locali. SUA au reclamat ca statul asiatic nu poate asigura securitatea unui asemenea program nuclear, care poate genera accidente de mediu ori poate pierde combustibilii. Ceva asemanator s-a intamplat in Congo, caruia America i-a furnizat in 1950 tehnologii nucleare, ca multumire pentru uraniul congolez folosit la Hiroshima: combustibilii din reactorul de la Kinshasa au fost furati in 1970, apoi vanduti de traficanti italieni inca nu se stie cui. Australia revine asupra atomului Australia detine 40% din uraniul Pamantului, a doua rezerva mondiala dupa Canada. Guvernul conservator vrea sa ridice constrangerile politice care impiedica utilizarea acestor resurse in centrale energonucleare proprii. Energia nucleara va fi tema centrala a campaniei electorale pentru legislativele de anul viitor din Australia. Premierul conservator John Howard a anuntat, in aprilie, ca guvernul sau intentioneaza sa lupte impotriva schimbarii climatice prin suspendarea puzderiei de interdictii care impiedica ridicarea de centrale nucleare in tara. De fapt, este vorba despre asigurarea energiei necesare economiei australiene. "Exista doar doua moduri de a genera energia de baza necesara tarii", a explicat John Howard, citat de presa australiana. "Trebuie sa privim spre energia solara, spre cea eoliana, trebuie sa privim spre tehnologii curate pe baza de carbune si trebuie sa privim spre nuclear. Marile uzine de energie de care avem nevoie pentru furnizarea electricitatii nu pot functiona cu vant sau soare, oricat de bune ar fi aceste surse, ele au nevoie fie de combustibili fosili, fie, in timp, de atom", a detaliat seful guvernului de la Canberra, invocand calculele expertilor si bunul simt al cetatenilor. Prima, peste 10 ani Concret, guvernul Howard va ridica toate "restrictiile nenecesare" cu privire la exploatarea, procesarea si exportul uraniului, pentru a permite construirea de centrale energonucleare in Australia – primele putand fi gata abia peste un deceniu. Aratand ca energia nucleara este un fapt de viata in restul Asiei, in Europa si America de Nord si ca 15% din electricitatea lumii are asemenea surse, premierul Howard a precizat ca Australia a pierdut pana acum o oportunitate economica majora prin barierele excesive puse exploatarii si exportului de uraniu – indiferent daca va adopta sau nu o politica energonucleara proprie. De aceea, guvernul va impune un nou regim regulator, care sa permita dezvoltarea industriei nucleare nationale si sa permita orice reactor nuclear comercial. Desigur, decizia guvernamentala va fi insotita de un amplu program de comunicare, prin care sa se explice publicului imperioasele sale motivatii. Prietenii Pamantului Anuntul din aprilie venea cu putin inainte ca Partidul Laburist, de opozitie, sa voteze, in cadrul unei conferinte nationale, propria turnura in materie de politica nucleara; in urma votului, laburistii si-au mentinut insa refuzul din ultimii 25 de ani al minelor de uraniu. Verzii australieni sunt de neclintit, din principiu: "Oamenii nu vor reactoare nucleare in Australia, nu vor imbogatirea uraniului si nu vor deseuri nucleare", a scandat liderul Verzilor, Bob Brown. Despre chestiunea nerezolvata a deseurilor nucleare au vorbit si ecologistii de la antipozi, care il vad pe premierul Howard traind "intr-un basm atomic". "Energia nucleara este cea mai scumpa, complexa, ineficienta si periculoasa forma de fiert apa dintre cele existente", a exclamat John Hallam, din partea "Prietenilor Pamantului". Exporturi garantate Pana la demararea constructiei de centrale energonucleare nationale, guvernul Howard urgenteaza marirea exporturilor radioactive catre statele flamande de energie, fie si atomica. Ministrul de externe Alexander Downer a cerut, in iulie, cabinetului sa aprobe exportul de uraniu catre India – al carei vast plan de reactoare nucleare necesare sustinerii cresterii economice si reducerii poluarii ar fi altfel alimentat mai mult de industria americana. Problema e ca India nu a semnat Tratatul de Nonproliferare (TNP), iar Australia a refuzat pana acum cererile de uraniu din partea statelor nesemnatare - ca Pakistanul. Cu exceptia notabila din 1981, cand Canberra si Parisul au semnat un acord bilateral de nonproliferare gratie caruia Franta a putut importa uraniu australian desi nu a semnat TNP decat in 1992. Liderii australieni invoca acum o logica asemanatoare: de ce ar exporta Australia uraniu doar in China, suspectata de ceva proliferare macar in Pakistan, nu insa si in India, care s-a dovedit un stat nuclear responsabil. Canberra si New Delhi urmeaza sa stabileasca un contract prin care partea indiana se obliga sa utilizeze uraniul australian doar in scopuri pasnice. De altfel, India urmeaza sa-si puna intreg programul nuclear civil sub controlul AIEA, ca parte a recentului acord in urma caruia SUA vor relua exportul de tehnologii nucleare in India dupa 30 de ani de la sistarea cauzata de primul test nuclear indian. Unde se duc atomistii nord-coreeni? Expertii ONU au confirmat luna trecuta ca Phenianul si-a sistat complet activitatile la reactorul nuclear Yongbion, conform cu angajamentul obtinut in februarie de grupul celor sase negociatori internationali. Coreea de Nord cere acum ca si ceilalti cinci semnatari sa-si respecte angajamentele: ajutor in orez si petrol, scoaterea statului stalinist de pe lista neagra a sponsorilor terorismului si un reactor nuclear cu apa usoara – folositor pentru generarea de energie, dar de nefolosit la imbogatirea uraniului, necesara producerii de arme atomice. Negocierile nu au solutionat insa o problema spinoasa si sensibila. Ce se poate face cu numerosii experti nucleari ai Phenianului? Care ar putea relua in secret activitatile nucleare cu aplicatie militara sau si-ar putea vinde expertiza altor tari paria – cel mai apropiat exemplu este savantul pakistanez Abdul Qadeer Khan, devenit comerciant de secrete nucleare catre Iran, Libia si chiar Coreea de Nord. Recalificarea la fabrica Desi programele nord-coreene de productie a plutoniului sau imbogatire a uraniului raman un mister in detalii, se estimeaza ca numai la Yongbion lucrau peste 2.000 de experti, cu diferite specializari. Chiar daca nu stapanesc cunostinte de avangarda, mai vechile tehnologii pe care le detin pot contribui foarte bine la proliferarea nucleara, in cazul in care vreunii dintre ei ar parasi tara, ca refugiati ori defectori. De altfel, acest subiect a si intarziat acordul de dezarmare al Phenianului. Potrivit trimisului american Christopher Hill, citat de Reuters, negocierile cu Nordul nu au abordat insa si aceasta chestiune, chiar daca nord-coreenii l-au adus in discutie. Coreea de Sud si China s-au aratat preocupate indeaproape. Una dintre propunerile straine este introducerea savantilor nord-coreeni in lumea muncii stiintifice comerciale si pasnice, printr-un serviciu de "dating" de felul celui creat pentru expertii sovietici dupa implozia URSS. Inginerii nucleari sud-coreeni vorbesc chiar despre "frumoase joburi in fabrica" pentru colegii din Nord. Conducerea de la Phenian i-ar vedea mai curand muncind la reactorul cu apa usoara care i s-a promis in schimbul dezarmarii. Afla care sunt cele mai importante stiri ale zilei intr-una dintre cele mai bune selectii de informatii. Aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale al Acasa.ro

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea