Putin vrea o noua ordine economica mondiala

La Forumul Economic International de la Sankt Petersburg , liderul rus a cerut puterilor lumii sa recunoasca importanta economiilor emergente precum Rusia, China sau Brazilia. Imediat dupa summitul G8 din Germania, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a plecat spre orasul sau natal, Sankt Petersburg, unde a fost gazda Forumului economic international. Evenimentul i-a oferit una dintre ultimele oportunitati de a se lauda cu dezvoltarea economica a tarii in timpul celor doua mandate ale sale. In acelasi timp, el a incercat sa linisteasca temerile investitorilor straini. Pentru Rusia, cel mai mare forum de afaceri tinut vreodata dupa caderea regimului sovietic a fost ca un fel de petrecere de majorat a economiei, care se bucura de al noualea an de crestere consecutiva. Pentru Putin a fost o ocazie de a incheia ceremonios o saptamana in care oricum a detinut rolul principal pe scena mondiala. In ciuda racirii relatiilor dintre Rusia si Occident, Putin a spus ca ramane devotat comertului liber si investitiilor in afacerile rusesti, dar a tinut sa precizeze ca Rusia se va integra in economia mondiala dupa propriile reguli si nu prin a incerca sa adere la regulile ordinii economiei globale actuale. Liderul rus a atacat pozitia dominatoare pe care o are un grup restrans de tari dezvoltate si le-a cerut acestora sa recunoasca "o noua balanta mondiala a puterii". Noul sistem, a spus el, ar reflecta puterea tot mai mare a economiilor emergente precum Rusia, China, India si Brazilia, dar si declinul Statelor Unite ale Americii, Japoniei si multor tari europene. Contracte in valoare de 13,5 miliarde de dolari Acum, 60% din Produsul Intern Brut la nivel mondial, a zis Putin, este produs in afara tarilor din Grupul celor 7, adica SUA, Franta, Germania, Marea Britanie, Italia, Japonia si Canada. "Noua arhitectura a relatiilor economice cere o abordare cu totul noua", a afirmat Putin, adaugand ca Rusia intentioneaza sa devina un centru financiar global alternativ si sa transforme rubla intr-o moneda de rezerva pentru bancile centrale. In discursul sau, liderul de la Kremlin a atacat institutiile precum Organizatia Mondiala a Comertului (OMC), Banca Mondiala si Fondul Monetar International pe care le-a caracterizat drept "arhaice, nedemocratice si inflexibile". Desi Rusia se afla in proces de negociere pentru a adera la OMC, Putin nu s-a sfiit sa foloseasca un ton combativ si sa acuze organizatia ca ia masuri discriminatorii impotriva tarilor in curs de dezvoltare. Printre cei 6.000 de delegati prezenti weekendul trecut la Sankt Petersburg s-au numarat sute de directori de companii, inclusiv sefii Deutsche Bank, British Petroleum, Royal Dutch Shell, Nestlé, Chevron, Siemens, PepsiCo, Coca-Cola, Motorola si Ernst & Young. Boeing s-a folosit de ocazie pentru a anunta ca a vandut operatorului aerian rusesc Aeroflot avioane 787 in valoare de 3,5 miliarde de dolari. Suzuki, Audi si Samsung au anuntat deschiderea de noi unitati de productie in Rusia. In total, s-au semnat 30 de contracte a caror valoare se ridica la 13,5 miliarde de dolari, potrivit organizatorilor. Seful companiei Shell i-a multumit lui Putin pentru Sakhalin-2 Investitiile straine in Rusia au ajuns la 150 miliarde de dolari, in timp ce investitiile facute de companiile rusesti in strainatate s-au ridicat la 140 miliarde de dolari. Desi avertizati de liderii politici in privinta riscului de a face afaceri in Rusia, sefii celor mai mari companii au spus ca vor continua sa investeasca in aceasta tara. La o intalnire privata cu Putin, sambata, acestia s-au abtinut sa-l critice in legatura cu tratamentul brutal aplicat nu de putine ori companiilor petroliere straine prezente in Rusia. Intalnirea a avut loc la doar cateva zile dupa ce premierul britanic Tony Blair a spus ca firmele din Occident ar putea ocoli Rusia, daca Moscova nu-si armonizeaza relatiile cu Vestul. La intalnire a fost prezent si Jeroen van der Veer, seful Royal Dutch Shell, compania care a fost fortata, in urma presiunilor statului, sa renunte la pachetul majoritar al proiectului de 22 miliarde de dolari de la Sakhalin-2. Un participant, citat de "Financial Times", spune ca Van der Veer s-ar fi ridicat in picioare si i-ar fi multumit lui Putin pentru ca a ajutat Shell sa ajunga la o intelegere satisfacatoare. Istoria se repeta pentru British Petroleum Dupa ce au negat in repetate randuri ca nu sunt interesati de proiectul Kovykta, controlat de consortiul ruso-britanic TNK-BP, sefii Gazprom au recunoscut in sfarsit, la Sankt Petersburg, ca gigantul gazelor naturale ar putea prelua o participatie . TNK-BP este amenintat cu pierderea licentei pentru exploatarea de 20 miliarde de dolari pe motiv ca nu atinge productia necesara. Statul rus ar fi trebuit sa se pronunte inainte de summitul G8, dar decizia a fost amanata. Analistii spuneau oricum ca cea care ar putea beneficia cel mai mult de pe urma situatiei ar fi Gazprom. Un lucru e cert, fara aprobarea Gazprom nu poate fi construita o conducta prin care TNK-BP sa exporte gaz din zona si sa mareasca deci productia. Acum insa, compania ruseasca spune ca vrea sa incheie cu British Petroleum un acord mai larg, care sa cuprinda si o intelegere legata de Kovykta. "Nu e usor sa gasim proiecte comune cu beneficii strategice reciproce, dar suntem siguri ca exista potential pentru ca aceste doua companii sa identifice un business comun", a spus directorul executiv al Gazprom, Aleksandr Medvedev ( foto ), citat de "Times". Potrivit acestuia, nu e niciun fel de secret ca Gazprom vrea sa se implice in proiectele platformelor marine Sakhalin-4 si Sakhalin-5, controlate de BP si de compania petroliera ruseasca Rosneft. Medvedev a dat de inteles ca este aproape si de incheierea unui acord care ar permite Gazprom sa-si imbunatateasca prezenta pe piata din Marea Britanie. Seful BP, Tony Hayward, care se afla la a treia sa vizita oficiala in Rusia de cand a preluat conducerea companiei luna trecuta, a afirmat doar ca negocierile cu Gazprom continua.