Persoanele cu traiesc in mizerie si sufera de foame, iar personalul medical calificat nu este suficient, din cauza salariilor mici, releva un raport al Institutului pentru Politici Publice. Alocatia de hrana pentru persoanele cu dizabilitati intelectuale internate nu este suficienta, insa autoritatile sint tentate sa suplimenteze in primul rind salariile personalului si abia apoi sumele destinate pentru hrana beneficiarilor, atrage atentia un raport al Institutului pentru Politici Publice. „Spre exemplu, in cazul judetului Neamt, suma alocata pentru hrana unei persoane, pe luna, este de 212,92 lei, adica 7 lei pe zi, mai putin chiar decit suma alocata hranei in timpul celor opt ore de lucru pentru o persoana“, potrivit studiului IPP. Pe de alta parte, participantii la conferinta de prezentare a raportului s-au plins de lipsa personalului calificat. Ministrul Muncii, Paul Pacuraru, a explicat ca „nu poti cere munca de calitate cu 11 milioane de lei vechi, in calitate intrind salariile si motivarea personalului“. Institutul pentru Politici Publice considera ca banii publici nu ar trebui investiti in reabilitarea centrelor de rezidenta, unde stau ingramadite cite 100 de persoane in conditii precare si in care personalul nu e specializat, ci in construirea mai multor institutii care sa intregreze social adultii cu dizabilitati intelectuale, dupa cum spune Ana Maria Fimin, asistent proiect. Raportul IPP arata ca numarul reabilitarilor centrelor de rezidenta a crescut din 2006 de doua ori mai mult decit in 2005, adica de la 31 de centre renovate la 58. Potrivit studiului, reforma in domeniul serviciilor pentru persoanele cu dizabilitati intelectuale se bazeaza pe un cadru legal discriminatoriu care tolereaza ca in centrele rezidentiale sa fie ingrijite peste o suta de persoane, laolalta tineri, batrini si persoane cu dizabilitati , dar si pe date incorecte, inutilizabile si incomplete despre managementul fondurilor publice. Principala nemultumire a initiatorilor studiului se refera la faptul ca unele directii judetene nu au sau nu vor sa dea informatii legate de costul mediu per persoana ori despre programele cu finantare interna si externa derulate. Directiile din 20 de judete au fost apoi date in judecata de IPP pentru ca nu au respectat Legea privind accesul la informatiile publice si nu au raspuns in ce scop cheltuiesc banii proveniti din fonduri europene, locale si de la bugetul de stat. „Pentru ca nu au respectat termenul legal de raspuns le-am trimis citatii, iar dupa primirea lor, treisprezece dintre DGASPC -uri ne-au trimis raspunsurile complete la solicitarile IPP, iar la restul de sapte, procesele sint in derulare“, ne-a spus Corina Popescu, avocat IPP. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro