Social

Promisiunile de majorare a pensiilor fac uitat cosmarul recalcularii

Dram
a pensionarilor din Romania este mult mai grava decat in restul Europei, pentru ca de 17 ani este tratata cu demagogie. Recorelarea, recalcularea si rerecalcularea pensiilor, prilejuri de umilire a multor varstnici de catre functionarii de la ghisee. Peste 31.000 de pensionari bucuresteni mai asteapta luarea in considerare a adeverintelor depuse din 2005. Sistemul public de pensii a fost demolat prin "peticirea" Legii 19/2000 cu 40 de modificari. Parlamentarii au recunoscut ca legea este proasta, votandu-si pensii discretionare, alaturi de magistrati, diplomati, militari. Recorelarea si recalcularea pensiilor continua sa ramana cosmarul a milioane de varstnici. In fiecare dimineata, mai ales in Bucuresti, batrani de varsta senectutii se lasa umiliti in fata ghiseelor, dupa ore de asteptare la coada. Stiu dinainte raspunsul functionarei casei de pensii care se repeta de fiecare data dupa ce intreaba cand vor primi recalcularea pensiei care sa includa si salariile din adeverintele aduse, nu de putine ori, inca de acum doi ani. Inca peste 31.000 de pensionari mai asteapta re-recalcularea cuantumului. Abia la inceputul lunii trecute s-au solutionat ultimele 525 de cereri pentru o alta recalculare in baza Legii 276/2004 pentru pensionarii cu facultate. O alta mare nemultumire a batranilor este modul gresit de calculare si recalculare a pensiilor. Dupa cele peste 40 de modificari ale Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii, nici specialistii caselor de pensii nu se mai descurca. Intr-adevar, legea arata ca o haina prea mult peticita, care trebuie neaparat schimbata si mult simplificata. Nici programul de calcul al pensiilor nu este transparent, fiind considerat proprietatea Casei Nationale de Pensii, in mod paradoxal, fiindca tot personalul este platit din banii contribuabilului la asigurarile sociale de stat. Aceasta secretomanie a fost de multe ori in avantajul pensionarilor perseverenti care au dat in judecata si au obtinut un cuantum mai mare. Bani mai multi in instanta Potrivit CNPAS, in anii 2005 si 2006, din cele 2.603 dosare solutionate in Bucuresti, au fost favorabile pensionarilor 1.613 de sentinte judecatoresti. Fluctuatia mare de personal, angajarile unor persoane fara experienta au alimentat, pe buna dreptate, suspiciunea pensionarilor ca punctajul rezultat din recalcularile repetate nu este cel corect. Este ciudat ca toate sesizarile primite la redactie si rezolvate de Casa de Pensii Bucuresti au marit considerabil cuantumul anterior. Din pacate insa, pensionarii primesc noile decizii fara Buletinul de Calcul, care in cazul grupelor de munca au trei file – BC1, BC2, BC3. Doar daca cer acest desfasurator al punctajului total, batranii pot verifica, uitandu-se in cartea de munca si adeverintele cu sporuri, depuse, daca cuantumul din fiecare an este corect inregistrat. Cei care s-au informat si au solicitat, in scris, aceste documente au ales sa bata drumurile la casele de pensii si tribunal sau sa se resemneze. In loc sa se bucure de batranete, multi pensionari nu au rezistat stresului si deznadejdii ca dupa o viata de munca epuizanta, fara sambete si duminici libere, umiliti la slujba de sefi incompetenti sunt atat de dispretuiti. Legea 19 intra in Cartea Recordurilor, cu 40 de modificari Nici nu s-a uscat cerneala textului initial al Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii la 1 aprilie ca s-au succedat 40 de modificari si completari, pe care functionarii caselor de pensii trebuie sa le stie pe dinafara: Rectificarea nr. 19/17 martie 2000, OUG nr. 41/27 aprilie 2000, OUG nr. 171 din 19 octombrie respinsa de Legea nr. 16 din 10 ianuarie 2002; OUG nr. 294 din 30 decembrie 2000; Rectificarea nr. 294 din 30 decembrie 2000; OUG nr. 49 din 29 martie 2001; OUG nr. 107 din 27 iunie 2001 respinsa de Legea nr. 341 din 31 mai 2002; Legea nr. 16 din 10 ianuarie 2002; Legea nr. 338 din 31 mai 2002; Rectificarea nr. 38 din 31 mai 2002; Legea nr. 341 din 31 mai 2002; Legea nr. 346 din 5 iunie 2002; OUG nr. 147 din 31 octombrie 2002; OUG nr. 9 din 27 februarie 2003; OUG nr. 23 din 10 aprilie 2003 respinsa de Legea nr. 553 din februarie 2003; OUG nr. 23 din 10 aprilie 2003 respinsa de Legea 553 din 18 decembrie 2003; Legea nr. 232 din 31 mai 2003; OUG nr. 107 din 24 octombrie 2003; Legea nr. 553 din 18 decembrie 2003; Legea nr. 577 din 22 decembrie 2003; Rectificarea nr. 577 din 22 decembrie 2003; Legea nr. 276 din 23 iunie 2004; Legea nr. 352 din 15 iulie 2004; OUG nr. 59 din 26 august 2004; OUG nr. 67 din 16 septembrie 2004; Legea nr. 512 din 22 noiembrie 2004; Legea nr. 534 din 25 noiembrie 2004; OUG nr. 129 din 9 decembrie 2004; OUG nr. 139 din 29 decembrie 2004; OUG nr. 4 din 3 februarie 2005; OUG nr. 98 din 14 iulie 2005; Legea nr. 321 din 10 noiembrie 2005; OUG nr. 148 din 3 noiembrie 2005; OUG nr. 158 din 17 noiembrie 2005; Legea nr. 44 din 8 martie 2006; OUG nr. 24 din 29 martie 2006; OUG nr. 46 din 28 iunie 2006; OUG nr. 42 din 16 august 2006; OUG nr. 69 in 13 septembrie 2006; OUG nr. 90 din 20 noiembrie 2006; OUG nr. 19 din 21 martie 2007. Astfel, Legea pensiilor poate intra, fara concurenta, in Cartea Recordurilor la un capitol inedit de modificari ale unei legi esentiale. Pentru ca s-au convins ca Legea pensiilor, votata initial de parlamentari, genereaza cuantumuri derizorii, plata contributiei fiind limitata la maximum 5 salarii brute, au fost adoptate asa-numitele "pensii de serviciu" pentru meseriile alesilor. Asa au aparut pensii discretionare atribuite nu numai militarilor, diplomatilor, parlamentarilor, dar si functionarilor. Recalculari pentru fostii salariati dinainte de 1963 Ministrul Muncii, Paul Pacuraru, a declarat, referindu-se la ultimul act legislativ care a intrat in vigoare la 1 iulie 2007, ca in aceasta luna peste 1,6 milioane de pensionari care au fost salariati inainte de 1963 si nu au avut salariile trecute in cartile de munca, vor primi pensiile majorate. "Prin noile majorari, 1.313.551 de pensionari vor primi, fata de luna anterioara, sume pana la 50 lei, iar 276.676 de pensii vor creste cu sume intre 50 si 100 lei. Cresteri intre 100 si 150 de lei vor primi 36.916 de pensionari, iar 2.699 de pensii vor creste cu sume cuprinse intre 150 si 200 lei", a precizat ministrul Muncii. Aceasta noua recalculare a bulversat din nou activitatea caselor de pensii, in special in Capitala, unde sunt inregistrate peste 506.000 dosare de pensii, din care aproape 350.000 pensii pentru limita de varsta. Directorul executiv al CPMB, Doina Parcalab, ne-a precizat ca postasii vor duce la domiciliul pensionarilor care au lucrat inainte de 1963 taloane cu noul punctaj rezultat in urma recalcularii, dar si noile decizii. Pentru primirea buletinelor de calcul, pensionarii vor depune cerere la casele de pensii din sectoarele de domiciliu. Punctul de pensie, cuiul lui Pepelea Modul de calcul al pensiilor este atat de alambicat prezentat in lege, cu trimiteri la diverse articole anterioare, incat doar cei obisnuiti cu statisticile pot reusi sa-si calculeze propria pensie. Cuantumul pensiei se determina prin inmultirea punctajului mediu anual realizat cu valoarea unui punct de pensie , stabilit prin Legea Bugetului de asigurari sociale de stat pentru anul urmator. Punctajul mediu anual se obtine prin impartirea numarului de puncte rezultat din insumarea punctajelor anuale realizate de asigurat in perioada de cotizare la numarul de ani corespunzator stagiului complet de cotizare, prevazut in anexa 3 din Legea 19/2000. Punctajul anual al asiguratului se determina prin impartirea la 12 a punctajului rezultat din anul respectiv, din insumarea numarului de puncte realizat in fiecare luna. Numarul de puncte din fiecare luna se calculeaza prin impartirea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile si adaosurile sau, dupa caz, a venitului asigurat, care a constituit baza de calcul a CAS-ului, la salariul mediu brut lunar din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica. Valoarea unui punct de pensie a fost modificata, fiind pana in acest an cuprinsa intre 30 si 50% din salariul mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului de asigurari sociale de stat, si se stabileste anual. Pentru 2007 valoarea punctului de pensie este de 396,2 lei, iar salariul mediu brut de 1.270 lei, la limita inferioara a procentului. "Cea mai mare rana a Romaniei" "Dusmanul" comun al partidelor de la putere si opozitie, cu exceptia PD-ului, presedintele, dar si apropiatele alegeri au fost benefice pentru pensionarii care au iesit in strada luna trecuta si au fost primiti cu promptitudine de ministrii Muncii, Sanatatii, dar si de premier. Pichetarile de la prefecturi, Guvern si Parlament ale organizatiilor pensionarilor, care au cerut in principal majorarea punctului de pensie la 45 la suta din salariul mediu brut pe economie, asa cum era stipulat initial in Legea nr. 19/2000, au dus la adoptarea unui proiect legislativ care asteapta sa fie promulgat de presedinte. Dezbaterile zilnice contradictorii ce au urmat pe tema sustinerii financiare a cresterii punctului de pensie i-au dezgustat pe varstnici, care nu prea au timp sa mai astepte. Conform calculelor Ministerului Muncii, majorarea punctului de pensii la 37,5 la suta in 2008 ar duce valoarea acestuia la 568 de lei, fata de 396,2 lei in 2007, iar cresterea pana la 45 de procente se va realiza de la 1 ianuarie 2009. Ministrul Muncii, Paul Pacuraru, a opinat ca subventionarea sistemului de asigurari sociale cu aproximativ 400 milioane de euro, din bugetul de 150 miliarde de euro, "nu este un capat de tara". Social-democratul Marian Sarbu, fost ministru al Muncii, a precizat ca la 1 septembrie se vor dubla pensiile agricultorilor si vor creste cu 5 procente pensiile din sistemul de stat. Potrivit lui Sarbu, aceasta masura, impreuna cu majorarea punctului de pensie la 37,5% la 1 ianuarie anul viitor, va face ca o pensie de 4 milioane de lei sa ajunga la 6 milioane lei. Dar luna septembrie a fost anuntata de Paul Pacuraru ca data-limita pentru depunerea in Parlament a unui alt proiect de modificare a Legii19/2000, care asteapta inca din vremea predecesorului sau Gheorghe Barbu si care prevede unele restrictii si penalizari pentru pensionarile anticipate sau cele de invaliditate, datorita carora varsta de pensionare in Romania a scazut dramatic spre 53 de ani. Pacuraru a anuntat insa si o noutate – incercarea de egalizare a varstelor de pensionare pentru barbati si femei, prin marirea anilor de activitate a celor obligate sa-si incheie cariera profesionala la doar 58 de ani cu aproape cinci ani mai devreme ca actualii colegi. Ministrul Muncii a declarat ca exista mai multe variante, care vor fi supuse dezbaterii partenerilor sociali. Dupa atatea zeci de modificari legislative ar fi necesara o noua lege a pensiilor, simpla si cu un calcul accesibil celor care-i platesc pe initiatori. Discriminari In Romania functioneaza sisteme privilegiate de pensii, in ciuda proclamarii sistemului public ca avand drept principii de baza cel al unicitatii si egalitatii. Pe rand, fostii ofiteri, parlamentarii, diplomatii, magistratii, dar si functionarii din institutiile unde lucreaza acesti privilegiati si-au acordat, prin votul alesilor nostri de pe listele partidelor, pensii de serviciu. Legea pentru modificarea si completarea Legii 19/2000, trimisa pentru promulgare la Cotroceni, prevede renuntarea la limitarea platii CAS-ului la 5 salarii medii. In acest caz, ar trebui abrogate si legile speciale care creeaza discriminari pozitive intre pensionari. Comisia Europeana vrea pensii sigure, decente si nediscriminatorii. Programul Comisiei Europene intitulat "Sustinerea strategiilor nationale pentru pensii sigure si sustenabile prin intermediul unei abordari integratoare" cuprinde o serie de obiective. Printre acestea se inscriu protejarea capacitatii sistemelor de pensii pentru indeplinirea obiectivelor sociale de a asigura venituri sigure si adecvate persoanelor pensionate si conditii decente de viata pentru toti varstnicii; asigurarea stabilitatii financiare a sistemelor de pensii; imbunatatirea capacitatii sistemelor de pensii de a raspunde nevoilor in continua schimbare a societatii, continuand astfel imbunatatirea flexibilitatii pietei muncii. Prezenta in Romania la un seminar privind reforma pensiilor, organizat recent de Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Susan Ward , consultant independent si autor in domeniul sistemelor de pensii din Marea Britanie, considera ca nu este foarte dificil sa le asiguri pensii bune celor care au lucrat timp de 40-45 ani, avand o slujba buna si venituri sigure, dar ca este mai dificil sa le asiguri pensii decente celor care si-au intrerupt activitatea sau au schimbat locul de munca. Aceasta s-a referit la egalitatea de gen si adaptarea la sisteme de angajare si cariera mai flexibile, deoarece femeile sunt cele care au cele mai multe intreruperi in perioada de angajare sau perioade de angajare fara norma intreaga din cauza rolului de ingrijire a copiilor si varstnicilor. Doamna Ward s-a referit la legislatia UE in domeniul de securitate sociala, in special la Directiva 79/9, care stipuleaza tratament egal pentru femei si barbati in sistemul de asigurari sociale, adica varste egale de pensionare, cu cateva derogari, precum si tratament egal pe piata muncii. O noua directiva a UE interzice discriminarea, inclusiv discriminarea de varsta, care a intrat in vigoare in 2006, fiind relevanta in momentul modificarii varstei de pensionare. Doamna Wald a concluzionat ca, in general, situatia femeilor nu este foarte buna in intreaga Europa. Au existat o serie de masuri, dar in ce priveste pensiile, egalitatea de gen este inca un deziderat. In unele sisteme unde femeile nu au avut de pierdut in privinta pensiilor acest lucru s-a datorat implicarii si presiunilor permanente facute de grupurile de femei si ONG-uri.
  •   2007-07-20
  •  
  •   comentarii

Articol scris de

Acasa.ro

Vezi toate articolele

Articole din social

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, psihoterapeutul Alexandru Busila: Se poate incepe si asa…

Expertul Acasa.ro, psihoterapeutul Alexandru Busila

Pune o intrebare


Citeste pe divahair.ro

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, psihoterapeutul Alexandru Busila: 6 sfaturi pentru a depasi plafonarea la job

Expertul Acasa.ro, psihoterapeutul Alexandru Busila

Pune o intrebare

Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Afla mai multe detalii