La nastere, surzenia este un defect invizibil, copiii hipoacuzici aratand si comportandu-se la fel ca bebelusii cu auz normal. Deoarece hipoacuzia bilaterala permanenta afecteaza, in general, 1,3-3,1 din 1.000 de nou-nascuti, de anul trecut, in 3 maternitati (doua din Capitala si una din Timisoara) a inceput un program de screening generalizat al auzului. Programul este coordonat de dr. Alexandru Pascu, medic primar ORL, doctor in stiinte medicale si cercetator principal gradul I la Institutul de Fono-Audiologie si Chirurgie Functionala ORL "Prof. dr. D. Hociota" din Bucuresti. "In lipsa unei detectii active a hipoacuziei, aceasta va fi depistata abia la varsta de 12-24 de luni, atunci cand parintii observa lipsa de dezvoltare a limbajului la copil. Din februarie pana in decembrie 2006, peste 8.800 de nou-nascuti din cele 3 maternitati au fost investigati, incidenta hipoacuziei fiind de aproximativ 1,25 cazuri la 1.000 de bebelusi. Testarea se efectueaza cu un dispozitiv special cu otoemisiuni acustice si cu potentiale evocate auditive. Daca un nou-nascut nu trece acest test, se mai face o investigatie cu acelasi aparat. Diagnosticul clar se stabileste in cadrul departamentului de explorari audio-vestibulare de la Institut. Odata stabilit diagnosticul se impune interventia imediata, fie prin recomandarea unui aparat auditiv, fie printr-un implant cohlear. Ideal este ca toate aceste etape sa se petreaca pana la varsta de 6 luni a copilului. Un studiu american arata ca, daca se intervine pana la aceasta varsta, copilul se dezvolta absolut normal. Cu cat varsta copilului este mai inaintata, performantele acestuia scad", explica dr. Alexandru Pascu. Medicul mai spune ca, in Romania, varsta la care se depisteaza hipoacuzia variaza intre 3 si 4 ani. "La 3 ani este deja prea tarziu pentru a asigura o dezvoltare optima a vorbirii. Hipoacuzia severa, permanenta, daca nu este detectata precoce, va influenta si va determina repercusiuni grave asupra dezvoltarii vorbirii, achizitionarii limbajului si dezvoltarii cognitive, ceea ce va induce un efect negativ asupra calitatii vietii emotionale si sociale", adauga dr. Alexandru Pascu. Medicul spera ca acest program de depistare precoce a surzeniei la nou-nascuti sa fie extins macar la alte 4 maternitati din Capitala. "Din pacate, intalnesc situatii cand parintii aduc tarziu copilul la spital, deoarece au fost "linistiti" de pediatru ca, daca e baiat vorbeste mai greu sau ca si Rebreanu a vorbit abia la varsta de 4 ani. Numai ca Rebreanu a scris in memoriile sale ca nu a vorbit de rusine pana la acea varsta. Un semn de neliniste este daca dupa varsta de 4 luni, copilul nu se orienteaza dupa zgomot, nu reactioneaza cand este strigat pe nume sau cand in jurul sau sunt sunete puternice. Medicul mai spune ca ganguritul nu tine de auz, ci reprezinta o stare de bine a copilului in momentul respectiv. Dr. Alexandru Pascu adauga ca, in cazul in care copiii au fost testati si nu au aparut probleme, ei trebuie sa fie supravegheati permanent. "In unele cazuri poate aparea afectarea nervului auditiv, asa-numita neuropatie auditiva. Supravegherea copilului este necesara mai ales daca se incadreaza intr-o grup de risc, cum ar fi: antecedente familiale cu surdo-mutitate, incompatibilitate Rh a parintilor, greutate de sub 1.500 de grame la nastere, malformatii vizibile la nivelul capului si gatului sau scor apgar sub 6", explica dr. Alexandru Pascu.