Angajatii primariilor nu stiu sa intocmeasca documentatia necesara cu care sa obtina finantare europeana pentru proiecte de utilitate publica .

Functionarii din birourile de mediu sau de integrare europeana ale primariilor nu se pricep sa faca proiecte pentru a atrage finantare din fonduri europene.

Nu am cistigat nici un proiect pe mediu in 2005. Cind am venit la primarie, am gasit un departament de integrare care nu facuse nici un proiect pe mediu. Era asa, de forma.

De un an ii tot scolarizam, dar nimic, desi in Bucuresti situatia este dezastruoasa, incepind de la canalizare, epurare, poluare si pina la apa potabila, spune Ion Daceanu, directorul Departamentului de Utilitati Publice al Primariei Sectorului 1, Bucuresti.

La fel sta situatia si in celelalte sectoare ale Capitalei. Avem documentatie depusa pe colectarea selectiva a deseurilor. Nu avem nici un proiect finantat pe mediu la ora actuala, a declarat si Neculai Ontanu , primarul sectorului 2.

Daca primaria lui Ontanu are macar un proiect depus, la sectorul 3 nu exista absolut nimic. Nu avem depuse, nici nu avem pe masa de lucru in acest moment, spune Neli Luchian, purtatorul de cuvint al Primariei Sectorului 3.

Primariile din tara stau bine la teorie

Ca si in Bucuresti, la primariile din Craiova, Iasi si Brasov, birourile de mediu stau prost atit in privinta numarului de proiecte depuse, cit si la finantarile primite.

Avem proiecte depuse. Noi ne pregatim pentru fonduri structurale . Momentan, avem niste fise de proiecte pe care dorim sa le depunem, se scuza angajatii de la Primaria Brasov. Pe de alta parte, in primariile din Iasi, Cluj si Craiova, nici macar nu exista vreun proiect elaborat. Nu avem nici un proiect pe mediu, spune Raimonda Boian, purtator de cuvint al Primariei Cluj.

Cu toate acestea, anul trecut, Institutul National de Administratie a organizat programe de perfectionare pentru angajatii primariilor care se ocupa de elaborarea de proiecte. Pentru a participa la un asemenea curs, primaria plateste aproximativ 4,5 milioane pentru un participant plus cheltuielile de deplasare, cazare si masa.

La cele sapte cursuri organizate anul trecut au participat aproximativ 214 functionari, ne-a declarat Florina Badea, purtatorul de cuvint al Institutului.

Reusite putine

Cu toate ca Uniunea Europeana impune norme drastice pe mediu si tot ce tine de acest domeniu in vederea integrarii, doar citeva primarii au reusit sa obtina finantare pentru proiectele intocmite de angajatii platiti pentru asta. Municipalitatea din Alba-Iulia are un proiect legat de infrastructura de canalizare a orasului, cit si pentru apa potabila.

Am obtinut bani pentru reabilitarea retelei de canalizare si a apei potabile in tot orasul. Proiectul are o valoare totala de 970.000 de euro, ne-a declarat Zoe Bora, directorul Departamentului Integrare din cadrul Primariei Alba-Iulia.

Trebuie sa punem la punct infrastructura de absorbtie a fondurilor europene. Autoritatile au reusit sa cheltuiasca doar 20% din fondurile ISPA, cauza principala fiind lipsa de proiecte din partea primariilor, dar si proasta implementare a lor, spune Sulfina Barbu, ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor.

In plus, Romania trebuie sa investeasca numai in reabilitarea infrastructurii de canalizare, epurarea apelor uzate si apa potabila aproximativ 14 miliarde de euro.

Doar 20% din fonduri cheltuite

Unitatile de invatamint vor fi evaluate pe doua niveluri, si anume cel de functionare, prin care se dau acreditari si autorizari, si nivelul comparativ, de calitate a scolilor.

Pentru nivelul comparativ nu ne vom folosi de evaluarea absoluta, adica de numarul de olimpici sau de rezultatele de excelenta, ci de evaluarea adaugata, prin care se vede daca scoala se ocupa de integrarea sociala si profesionala a elevilor, spune Serban Iosifescu, presedintele ARACIP.

De exemplu, daca un copil intra in clasa intii fara sa stie sa vorbeasca limba romana si ajunge in clasa a IV-a si stie la perfectie sa scrie si sa vorbeasca corect limba, atunci aceasta scoala si profesorii care predau aici sint de calitate.