Social

Poluarea luminoasa stinge stralucirea stelelor

Desi
este considerata un semn al civilizatiei avansate si al bunastarii unei natiuni, iluminarea artificiala intensa afecteaza sanatatea oamenilor, produce pagube eco-sistemelor locale, lezeaza conditiile de mediu si are un impact devastator asupra cercetarilor astronomice si astrofizice. Iluminatul urban, panourile publicitare stralucind de culori, vitrinele magazinelor, birourile lasate cu lumina aprinsa in permanenta pot parea atragatoare la prima vedere, aducand o multitudine de informatii vizuale "spectatorilor". Ele sunt nocive insa atat pentru acestia, din cauza bombardamentului informational si vizual, cat si pentru eco-sistemele inconjuratoare. Potrivit specialistilor, poluarea luminoasa se produce atunci cand iluminatul artificial este atat de omniprezent, incat "anuleaza" obscuritatea normala a noptii si transforma cerul intr-un panou colorat in diverse nuante. Acest gen de poluare este destul de putin evocat, pentru ca este considerat, pe buna dreptate, mai putin nociv pentru sanatate si pentru mediul inconjurator, cum este, spre exemplu, poluarea clasica: smogul, depozitarea deseurilor, inclusiv cele nucleare, apele si solurile otravite cu pesticide ori diverse alte substante toxice. Dar studiile de specialitate din ultimele decenii arata ca poluarea luminoasa se dovedeste a fi un adevarat pericol atat pentru oameni, cat si pentru ambient. Drept urmare, UNESCO a redactat, in 1992, o " declaratie a drepturilor pentru generatiile viitoare", in care un capitol aparte a fost consacrat dreptului de conservare a cerului si a puritatii lui. Consecintele imediate ale poluarii luminoase pleaca, in cazul oamenilor, de la o simpla jena oculara (care poate perturba insa destul de serios somnul, in cazul unei surse luminoase puternice sau intermitente), si ajung la dezechilibrarea eco-sistemelor, data fiind dezorientarea pasarilor si animalelor deranjate de prezenta aproape permanenta a luminii. Conform specialistilor de la Universitatea din Toronto, expunerea noastra cotidiana la lumina electrica a crescut considerabil in ultimele decenii, ajungand la o medie de sapte ore zilnic. Aceasta expunere, care a fost denumita "poluare prin lumina artificiala", se dovedeste a fi un real pericol pentru sanatate, constituind unul dintre cei mai importanti factori aflati la originea cresterii ratei de imbolnavire de cancer. Cercetarile medicale au evidentiat faptul ca, sub efectul luminii artificiale, epifiza (o mica glanda situata in creier) isi diminueaza productia de melatonina, al carei rol este important in prevenirea imbatranirii si a aparitiei tumorilor de orice gen sau in stabilizarea presiunii arteriale. Daca lumina neoanelor si a becurilor colorate invadeaza camerele copiilor pe timp de noapte, acestia sunt predispusi la miopie si la tulburari de ordin emotional, din cauza suprasolicitarii fizice si psihice. Florile imbatranesc mai repede La fel, supraluminarea artificiala are efecte negative notabile asupra florei si faunei locale. Vegetatia luminata in permanenta se ofileste mai rapid decat cea expusa la succesiunea normala intuneric-lumina, iar ritmul de fotosinteza este afectat. Pasarile migratoare cad prada unei confuzii temporale din cauza iluminatului continuu. Insectele nocturne si cele cu rol de polenizatori sunt decimate, luminile artificiale din timpul noptii fiind a doua cauza a mortalitatii lor, dupa produsele fitosanitare. Si broastele testoase au de suferit, pierzandu-si din capacitatea de orientare, daca plajele unde ar trebui sa-si depuna ouale se afla in apropierea marilor orase, intens luminate. Urmeaza apoi daunele de ordin cultural, stiintific si economic. Din cauza iluminatului nocturn prea puternic, cerul instelat devine o simpla "cortina" colorata, pe care cu greu mai pot fi observate stelele. Din acest punct de vedere, astronomia are mult de suferit: eficienta telescoapelor optice scade semnificativ, astfel ca ele trebuie sa fie mutate in locuri indepartate, unde acest gen de poluare nu exista. In fine, iluminatul nocturn excesiv provoaca daune economice, uneori serioase, din cauza risipei de energie electrica. Becuri si reclame agresive Una dintre tarile care recurg la un intens iluminat nocturn este Franta, cu a ei capitala numita, si la propriu, si la figurat, "Orasul luminilor". Datele statistice arata ca, in 2005, iluminatul public reprezenta circa 48% din consumul total de electricitate, la nivel national. De asemenea, s-a mai constatat ca iluminatul public francez reprezinta 4% din emisiile de gaze cu efect de sera, ceea ce demonstreaza ca poluarea luminoasa inseamna (si) o adevarata sursa de "otravire" a mediului inconjurator. Studiile de specialitate arata ca un simplu bec, de intensitate medie, este vizibil, pe timp de noapte, pana la cel putin cinci kilometri. In marile orase, miile de becuri aprinse pot fi vazute pe distante impresionante, de mii de kilometri. La noi in tara, lumina nocturna a Bucurestiului este vizibila de pe platoul Bucegi. Datele statistice mai ara­ta ca un ame­rican fo­lo­seste de 75 de ori mai multa energie electrica decat un indian, un japonez, de 30 de ori mai mult, si un chinez, de trei ori, astfel ca impactul si efectele acestui gen de poluare pot fi usor prevazute, dar nu combatute. Principalii vinovati nu sunt, in niciun caz, oamenii "normali", ci, in primul rand, marii consumatori de energie electrica din comert, companiile de publicitate, firmele care doresc ca birourile sa straluceasca ziua si noaptea. La fel, modul in care se face iluminatul noctun poate fi considerat poluant sau nu, in functie de genul de lampi sau becuri pe care le aleg edilii oraselor. Specialistii au ajuns la concluzia ca un iluminat corect, nepoluant, se face cu ajutorul unor lampi care lumineaza solul in jurul lor, si nu un spatiu nedefinit, ce permite ca lumina artificiala sa se "imprastie" pe zone intinse, inclusiv inspre cer. O cerinta importanta din acest punct de vedere este ca, pentru iluminatul de noapte, sa fie folosite lampi si becuri care sa nu emita lumina mai sus de planul orizontal. Un tip de lampa adecvat din acest punct de vedere este cel numit "cap de cobra", folosit si la noi in tara. Montat corect, acesta directioneaza circa 70% din lumina in jos. Peste 30% din energia luminoasa emisa pe Terra lumineaza norii si cerul nocturn. Haloul difuz i-a facut in primul rand pe astronomi si astrofizicieni sa denunte aceasta situatie si sa se grupeze in asociatii internationale care cer "dreptul la noapte si la un cer nepoluat". Proiectul European GreenLight In februarie 2000, Directia Generala a Energiei si Transporturilor (DG TREN) a Comisiei Europene a lansat proiectul GreenLight, pentru promovarea unor sisteme de iluminat performante, nepoluante, care sa menajeze puritatea cerului nocturn. La acest proiect participa si voluntari, care au rol de mediatori intre organismele CE si marii consumatori de electricitate, acestia din urma fiind sfatuiti sa apeleze la instalarea unor tehnologii de iluminat si a unor echipamente care sa evite poluarea provocata de stralucirile artificiale nocturne. Terra straluceste artificial in noapte Acum cativa ani, astronomul italian Pierantonio Cinzzano a publicat primul atlas mondial al luminozitatii artificiale care afecteaza cerul nocturn, aratand intinderea neasteptata a acestui fenomen. Numeroase imagini ale Terrei surprinse prin satelit arata ca el se amplifica de la un an la altul, intr-un ritm greu de controlat, dupa cum este de parere si Olivier Las Vergnas, presedintele Asociatiei Franceze de Astronomie (AFA). Astfel de imagini satelitare au dus la constatarea ca exista trei tipuri de surse luminoase:luminile marilor aglomerari urbane ale tarilor puternic industralizate: SUA, Japonia, Taiwan, statele occidentale europene caile de comunicare intre asezari urbane, cum ar fi delta si valea Nilului, cursul Fluviului Galben din China, calea ferata care traverseaza Siberia sondele care ard non-stop, dar care nu pot fi exploatate pentru extragerea petrolului. UNESCO, pentru un cer instelat Sunt multe tarile in care au fost emise legi pentru limitarea poluarii luminoase si economisirea, in acest mod, a energiei electrice. Pe primul loc se afla Statele Unite unde, gratie unei puternice organizatii, "Dark-Sky Association", multe administratii locale si statale au pus in practica diverse masuri pentru conservarea unei atmosfere nocturne "normale". Orasul Tucson (Arizona) si-a regandit si schimbat in totalitate iluminatul nocturn. Europa, la randul sau, s-a dovedit a fi sensibila la acest subiect: tari precum Spania sau Italia au pus in practica legi care limiteaza efectele nocive ale iluminatului nocturn artificial. In 1992, in Italia a fost emisa o ordonanta speciala pentru protectia activitatii observatoarelor astronomice. Prevederea legala a fost recomandata de Comisia pentru Studiul Poluarii Luminoase a Societatii Astronomice din Italia (SAIt). UNESCO, la randul sau, s-a implicat in promovarea si concretizarea unor masuri pentru pastrarea unei atmosfere nocturne cat mai apropiate de normalitate. Alaturi de Uniunea Astronomica Internationala, a dezbatut, pe parcursul unor reuniuni internationale, subiectul sensibil al efectelor daunatoare cauzate de poluarea luminoasa, precum si impactul negativ pe care aceasta il are asupra astronomiei si astrofizicii. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
  •   2007-10-11
  •  
  •   comentarii

Articol scris de

Acasa.ro

Vezi toate articolele

Articole din social

Sfatul expertului


Citeste pe Romaniatv

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului