Social

Polonia, intre trecutul comunist si euroscepticism

Desi
mandri de apartenenta la Uniunea Europeana, polonezii nu agreeaza schimbarea modului lor traditional de viata. Pentru un calator neavizat si prea putin la curent cu realitatile poloneze, primul contact cu Varsovia poate fi "fatal". Inca de la inceput, acesta se loveste, odata urcat intr-un taxi, de ceea ce va constata ca reprezinta o caracteristica pentru locuitorii de peste 30 de ani: imposibilitatea de a comunica in limba engleza. Polonezii stiu insa sa treaca cu usurinta peste acest "handicap" prin disponibilitatea de a ajuta pe oricine si prin explicatiile pe care le ofera cu dezinvoltura, chiar si dupa ce constientizeaza ca interlocutorul nu intelege o iota. Dezlegarea acestui mister este simpla: inainte de 1989, copiii invatau o singura limba straina, si anume rusa. Si in prezent, desi la nivel oficial relatiile cu Kremlinul sunt tensionate, limba lui Cehov se afla la loc de cinste. Faptul e confirmat si de statistici, conform carora rusa si germana sunt mult mai studiate in Polonia decat in celelalte tari ex-comuniste. Balans intre Est si Vest Plasarea geografica intre doua mari puteri – Germania si Rusia - se reflecta si in arhitectura capitalei. Distrusa aproape complet in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cel mai sudic oras al Ligii Hanseatice pastreaza prea putin din aerul de altadata. Numai centrul vechi, Stare Miasto, a fost reconstruit dupa planurile initiale. Creeaza insa impresia unui muzeu in aer liber , in marea majoritate a timpului fiind "deranjat" doar de rarii vizitatori straini. Stare Miasto se insufleteste doar spre seara cand este invadat de grupuri de prichindei care, sub atenta supraveghere a profesorilor, cumpara jucarii de la vanzatorii ambulanti sau isi fac poze in fata micii sirene. Dar viata pulseaza in centrul modern, traversat de imensul bulevard Marszalkowska, pe care polonezii il numesc cu mandrie "Drumul Regal", adica zona unde se afla cele mai reprezentative cladiri ale Varsoviei. Capitala Poloniei este un oras care trebuie descoperit la pas, fara a fi influentat de informatii si sfaturi livresti. Parcurile mari si curate, precum si arterele largi atenueaza putin impresia lasata de blocurile cenusii din epoca comunista, care nu se diferentiaza prea mult de "cutiile de chibrituri" din Bucuresti. In vecinatatea multora dintre ele se inalta acum malluri in care te-ai putea pierde, daca nu ai consulta planurile de la intrare. Casa Presei, in varianta poloneza Asa cum turnul Eiffel este un reper pentru Paris sau Poarta Brandenburg pentru Berlin, Poloc Kultury I Nauki ( Palatul Culturii si Stiintei) este greu de trecut cu vederea. Cu o arhitectura care aminteste izbitor de cea a Casei Presei, palatul a fost transformat dupa ‘89 intr-un centru destinat evenimentelor culturale, expozitiilor si targurilor. De altfel, Varsovia este renumita pentru viata sa culturala, marturie fiind numeroasele muzee si teatre. In ultima saptamana a campaniei electorale, orasul era impanzit nu de afise electorale, ci de cele ale Festivalului International de Film, aflat la cea de-a 23-a editie, si de cele care anuntau sosirea unei trupe de balet din Sankt-Petersburg. Eleganta „genuina" vs falsuri la 10 zloti Intrebat ce parere are despre locuitorii Varsoviei, un jurnalist britanic a marturisit ca a fost surprins de eleganta discreta atat a femeilor, cat si a barbatilor. La fel de uimit era si de contrastul dintre magazinele cu vitrine atragatoare si tarabele din fata lor, unde se vand diverse marfuri "de calitate": de la manusi si sireturi in culori stridente pana la marci celebre de parfumuri, evident falsificate (100 ml - 10 zloti). Orasul este intr-o forfota permanenta, de la primele ore ale diminetii pana seara tarziu, cand strazile se golesc, in timp ce barurile si restaurantele se umplu de oameni dornici sa petreaca. Preturile sunt mai mult decat imbietoare. Pentru 40 de zloti (circa 25 RON) se poate comanda o supa traditionala, felul doi si o halba de bere cu care numai "un initiat" se poate lupta. Vinul moldovenesc, no. 1 Cramele din Republica Moldova, furnizoare de vin pentru piata ... Pe o straduta cocheta aflata la doar cateva sute de metri de centru este un magazin de vinuri. O aparitie neasteptata, dupa ce la tot pasul intalnesti magazine unde gasesti aproape orice sortiment de votca doresti. Si mai surprinzator este topul vinurilor alcatuit de proprietar. Pe primul loc troneaza Doina, un merlot din Republica Moldova. In urma lui, se plaseaza licori din Franta, Argentina, Germania sau Chile. Nimic din Romania. Vinurile romanesti nu se regasesc nici in supermarketuri, unde pe rafturi se lafaie o multitudine de soiuri din fostele tari "prietene", precum Rusia, Ungaria si chiar Bulgaria. Singurul produs romanesc intalnit in Varsovia a fost un Logan rosu condus de un taximetrist ucrainean. Calatoria cu Loganul este la fel de ieftina precum masina: 1,8 zloti/km. Pentru confortul unui Mercedes, trebuie sa scoti din buzunar 3 zloti/km. „The Pope was here" Papa Ioan Paul al II-lea a ramas la fel de iubit in ... Cu doar cateva zile inainte de alegeri, Radio Maryia (un post catolic condus de un prelat apropiat fratilor Kaczynski) ii indemna pe oameni sa mearga la vot, in timp ce institutul TNS OBOP se ocupa mai mult de ceee ce gandesc polonezii la doi ani de la disparitia Papei Ioan Paul al II-lea. 94% din polonezi il considera si acum pe Ioan Paul al II-lea o autoritate morala de neconstestat, iar 80% au declarat ca incearca sa puna in practica invataturile fostului Suveran Pontif. Dragostea polonezilor pentru fostul Papa transpare si din modul in care au grija sa semnaleze locurile prin care acesta a trecut. Chiar si un popas cat de scurt intr-o biserica sau la sediul vreunei asociatii crestine este amintit prin postarea de afise si poze care "atesta" trecerea Papei pe acolo. Acesta este "popular" chiar si printre tinerii care marturisesc ca intra destul de rar intr-un lacas de cult. Schimbari mici dupa aderarea la UE Desi in sondajele oficiale 85% din polonezi se declara proeuropeni, atitudinea lor demonstreaza contrariul. Si tocmai zona rurala, care a profitat, in opinia unora, cel mai mult de pe urma integrarii, prin absorbtia fondurilor destinate agriculturii, este cea mai eurosceptica. Conservatori, taranii nu doresc sa preia prea multe influente din afara. Situatia se prezinta diferit in randul tinerilor pentru care Uniunea Europeana e sinonima cu viitorul. Chiar daca recunosc ca viata lor nu s-a schimbat semnificativ dupa aderarea din 2004. Momentan, inte­grarea le-a adus doua beneficii: calatoria fara pasaport si facilitatea conditiilor de studiu in alte state membre UE. Parintii lor pri­vesc schim­barile cu un ochi mult mai critic. Jachwiga B., 44 de ani, secretara la un institut de cercetare, castiga 2.000 de zloti pe luna, ceea ce reprezinta salariul mediu pe economie. Ea declara ca veniturile lunare nu s-au majorat prea mult dupa intrarea in marea familie europeana. In schimb, preturile la produsele de baza au crescut simtitor. In aceeasi nota contras­tanta se inscrie si aprecierea trecutului. Lustratia, un subiect sensibil pentru cei trecuti de 40 de ani, nu prezinta prea mult interes pentru tineri. Majoritatea considera ca eliminarea fostilor securisti din politica si din mediul de afaceri trebuia facuta in primii ani si nu trebuia folosita in lupta politica. Rafo, 30 de ani, economist la o banca din Varsovia, este si mai categoric. Dupa ce a petrecut cativa ani in Statele Unite, Rafo percepe ritmul vietii la o alta viteza si nu vede rostul acestei intoarceri spre trecut. Fratii Kaczynski, o povara pentru UE, dar si pentru propria lor tara Membrii unui grup anarhist, nemultumiti de ... "Izbucnirile" fratilor Kaczynski la adresa Germaniei rezoneaza cu resentimentele polonezilor care au trait ororile celei de-a doua conflagratii mondiale. Maciej M., 23 de ani, student la sectia de biotehnologie a Politehnicii, a ascultat de nenumarate ori povestile bunicului sau, ranit grav in razboi. Prin urmare, intelege de ce acesta aproba discursul "gemenilor". Are insa propriile lui experiente. A fost la o bursa la Berlin si pentru el Germania reprezinta un model. De altfel, imaginea vecinului de la Vest este preponderent pozitiva in randul adolescentilor, spre deosebire de Rusia, privita mai degraba cu indiferenta, si chiar Statele Unite, mult prea indepartate din punct de vedere geografic. Situatia e rezumata concis de un jurnalist de la "Gazeta Wyborcza": "Exista doua relatii cu Germania: una este cea a fratilor Kaczynski, alta este cea a oamenilor obisnuiti". Afirmatii care se sustin si in plan economic, Germania fiind de departe cel mai important investitor in Polonia. O retorica cu doua taisuri Unul dintre principalele reprosuri pe care tinerii anti-Kaczynski le aduc fratilor este relatia tensionata cu UE. Ei nu s-au lasat convinsi de retorica acestora, care explica orice "iesire" prin apararea intereselor Poloniei. Unii sunt de acord cu aceasta explicatie, dar considera ca mai multa diplomatie n-ar strica. Altii se simt de-a dreptul "jenati" de modul in care sunt reprezentati la nivel european. Parerea generala este ca Lech si Jaroslaw Kaczynski si-au facut inamici peste tot. Dupa ce au iritat presedintia finlandeza a UE, apoi pe cea germana si portugheza, ziaristul de la "Gazeta Wyborcza" asteapta, aproape resemnat, sa vada cum vor reusi cei doi frati sa-i supere si pe sloveni, care vor prelua conducerea troicii la 1 ianuarie 2008. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
  •   2007-10-22
  •  
  •   comentarii

Articol scris de

Acasa.ro

Vezi toate articolele

Articole din social

Sfatul expertului

Expert Acasa.ro, Ovidiu Leonte: Cum se transporta un computer

Expertul Acasa.ro, Ovidiu Leonte, specialist IT&C

Pune o intrebare


Citeste pe Romaniatv

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului