Social

Politica Rusiei, infruntata la summiturile rebelilor

Team
a de a-si lasa viitorul la bunul plac al Moscovei a unit foste republici sovietice, tari baltice si fosti sateliti ai URSS intr-un demers comun: gasirea alternativei la monopolul energetic rusesc. Initiativa GUAM, incurajata de dincolo de Ocean, aspira la statutul de organizatie internationala. Liderii din Georgia, Ucraina, Azerbaidjan si Republica Moldova, patru foste republici sovietice, devenite acum prooccidentale, s-au reunit la inceputul acestei saptamani, la Baku, capitala azera, in cadrul summitului GUAM (denumire data dupa initialele statelor membre), in incercarea de a crea o alternativa la livrarile de hidrocarburi rusesti in Europa. Presedintele azer, Ilham Aliev, a carui tara dispune de importante rezerve de hidrocarburi, i-a primit la Baku pe omologii sai din Ucraina si Georgia, Viktor Iuscenko si Mihail Saakasvili , precum si pe premierul moldovean, Vasile Tarlev, presedintele Vladimir Voronin aflandu-se in aceste zile in vizite la Luxemburg si Bruxelles. Intr-un gest simbolic de sustinere a GUAM, presedintii lituanian si polonez, Valdas Adamkus si Lech Kaczynski , doi lideri ai fostului bloc sovietic, au participat la reuniunea de la Baku. In capitala azera s-a aflat si presedintele roman, Traian Basescu, care a tinut sa sublinieze ca regiunea Marii Negre si zona Marii Caspice trebuie sa devina un nod important al retelelor energetice catre pietele europene. Presedintele Aliev a apreciat ca o cooperare intensa in cadrul GUAM ar permite Azerbaidjanului sa furnizeze petrol si gaz catre Europa. "Statele membre GUAM avanseaza catre o integrare politica si economica cu Europa si energia si transportul vor juca rolul cel mai important", a adaugat el. De la nivel regional la unul international Presedintele polonez, Lech Kaczynski, sustinator al limitarii dependentei Uniunii Europene fata de aprovizionarea cu energie provenind din Rusia, a salutat cooperarea in cadrul organizatiei si a sustinut aspiratiile unora dintre membre de a se alatura NATO si UE. "In conditiile santajului energetic, proiectele energetice cu GUAM sunt foarte interesante", a declarat presedintele polonez, facand aluzie la diferendele legate de pretul hidrocarburilor care au generat crizele energetice ale Rusiei cu Ucraina, in 2006, si cu Belarus, in 2007. Formula de cooperare regionala GUAM s-a constituit la 10 octombrie 1997 in marja summitului Consiliului Europei, ca urmare a alaturarii Republicii Moldova la formatul de colaborare tripartita, initiat de presedintii Georgiei, Ucrainei si Azerbaidjanului. Ulterior, in aprilie 1999, Republica Uzbekistan a decis sa se angajeze in cadrul GUAM, insa prezenta acesteia in cadrul structurii a fost de scurta durata, intrucat in iunie 2002 autoritatile de la Taskent au decis suspendarea participarii. Prin semnarea declaratiei de la Kiev, la 23 mai 2006, GUAM devine Organizatia pentru Democratie si Dezvoltare Economica - GUAM. Cu ocazia acestui summit, s-a decis ca structura regionala GUAM din care fac parte Georgia, Ucraina, Azerbaidjan si Republica Moldova sa se transforme intr-o organizatie internationala care sa aiba o pozitie comuna in cadrul ONU, OSCE etc. Liderii celor patru state au convenit ca, de acum incolo, GUAM sa solutioneze problemele teritoriale din interiorul blocului prin forte proprii, fara participarea Rusiei. Forta comuna de mentinere a pacii Tot la Baku s-a convenit crearea unei forte comune de mentinere a pacii care ar putea fi utilizata pentru reglementarea conflictelor regionale, sub auspiciile Consiliului de Securitate al ONU si OSCE. Potrivit analistilor, fortele GUAM de mentinere a pacii le-ar putea inlocui pe cele ruse, desfasurate in prezent in cele doua regiuni separatiste proruse ale Georgiei, Abhazia si Osetia de Sud. Azerbaidjanul spera, la randul sau, sa utilizeze aceasta noua forta pentru solutionarea conflictului inghetat din enclava Nagorno Karabah, anexata de Armenia la sfarsitul anilor ‘90. Disputa pe hidrocarburile din Marea Caspica Si in Europa de Sud-Est are loc duminica, la Zagreb, un summit al energiei. Organizatorul acestui eveniment este presedintia croata. Seful statului croat, Stipe Mesici, il are invitat de seama pe presedintele rus, Vladimir Putin, care a confirmat participarea. Scopul reuniunii este de a oferi reprezentantilor tarilor din regiune ocazia de a prezenta punctele lor de vedere asupra problemelor actuale legate de energie. Au confirmat deja participarea presedintii Albaniei, Bosniei, Macedoniei, Muntenegrului, Romaniei si Serbiei. Grecia va fi reprezentata la nivel de ministru adjunct si va fi prezent si un oficial din cadrul Comisiei Europene. Rusia, Azerbaidjanul si Kazahstanul detin partea leului Ministrii de externe din cele cinci state riverane Marii Caspice (Iran, Azerbaidjan, Turkmenistan si Kazahstan) s-au intalnit, ieri, la Teheran, pentru a discuta despre statutul juridic al Marii Caspice, securitatea regionala si dezvoltarea cooperarii in regiune. Reuniunea are ca obiectiv pregatirea celui de-al doilea summit caspic, primul avand loc in aprilie 2002, la Ashabad. Al doilea, destinat definirii statutului Marii Caspice, problema nerezolvata de la dezmembrarea URSS, in 1991, ar fi trebuit sa aiba loc in 2003, dar desfasurarea acestei intalniri a fost amanata de atunci in fiecare an. In deschiderea reuniunii, ministrul de externe iranian, Manouchehr Mottaki , a cerut statelor riverane sa transforme Marea Caspica intr-o zona a prieteniei, prin sporirea cooperarii pe termen lung. Mottaki a reafirmat disponibilitatea Iranului de a contribui la un transport "mai usor, mai ieftin si mai sigur" al gazelor naturale si petrolului in bazinul Marii Caspice. In acest context, oficialul iranian a apreciat ca acordurile anterioare semnate intre Iran si fosta Uniune Sovietica in 1921 si 1940 pot servi drept baza pentru stabilirea statutului juridic al Marii Caspice. Statutul juridic privind rezervele de gaze naturale si titei din Marea Caspica reprezinta din 2003 un motiv de disputa, deoarece Rusia, Azerbaidjanul si Kazahstanul au semnat un acord de impartire a aproape 65% din zona nordica a bazinului maritim. Revolta celor trei tari baltice Neglijate de Europa, cele trei state incearca, pe cont propriu, sa scape de monopolul rusesc al hidrocarburilor. Reunite intr-un minisummit propriu, consacrat energiei, Lituania, Letonia si Estonia au incercat sa-si puna la punct propria politica pentru a rezista in fata Rusiei. Prilej cu care liderii celor trei tari baltice si-au constatat izolarea in sanul UE. Dupa mai bine de trei ani de la aderarea la Uniunea Europeana, cele trei state baltice – Lituania, Letonia si Estonia – au sentimentul ca reprezinta "o insula izolata in sanul UE". Asa, cel putin, a declarat premierul estonian, Andrus Ansip, la recentul summit de la Riga, consacrat energiei. Liderii acestor trei tari au incercat sa-si puna de acord politicile energetice, pe fondul recentei deteriorari a relatiilor cu vecinul rus. "Nimeni nu neaga importanta relatiilor economice cu Moscova. Numai ca suntem, asa cum s-a vazut, prea vulnerabili in fata monopolului detinut de furnizorii rusi de hidrocarburi", a dezvaluit presei miezul summitului, premierul lituanian, Dejvidas Matulenis. Proiecte si orgolii "Independenta" si "unitate", acestea au fost cuvintele cu care presa baltica si-a insotit cel mai des relatarile de la Riga. Preocuparea crescanda a balticilor fata de viitorul lor energetic se explica si prin apropiata inchidere, in 2009, a centralei nucleare de la Ignalina (Lituania), fapt ce va spori, in opinia analistilor, dependenta acestor tari fata de Rusia. Ca urmare, statele baltice au decis sa investeasca impreuna in construirea unei noi centrale, care ar urma sa o inlocuiasca pe cea de la Ignalina, pana in 2015. O singura neintelegere umbreste proiectul: fara a-si instiinta partenerii estonian si leton, Lituania a decis unilateral sa invite Polonia la investitie. Gest care a determinat Tallinnul sa ameninte ca se retrage. Pentru a izbuti o unificare a pietei energiei, bunavointa politica nu e suficienta. Astfel, cand Letonia si-a deschis piata energiei, la inceputul lui 2007, intreprinderilor estoniene, Eesti Energia nu a reusit sa convinga decat doi clienti sa-si schimbe abonamentul si sa renunte la societatea nationala Latvenergo. Iar unul din cei doi clienti e chiar Ambasada Estoniei. Rezistenta fata de Moscova, o realitate In alte domenii insa, cum ar fi "rezistenta" fata de Rusia, balticele strang randurile si se manifesta solidar. Premierul estonian a si multumit, de altfel, Letoniei pentru sprijinul manifestat in timpul crizei statuii "soldatului sovietic", mutata din centrul Tallinnului la periferie. Aceasta criza, precum si atacul cibernetic la care a fost supusa Estonia demonstreaza, potrivit presei baltice, cat de necesara este cooperarea intre cele trei tari. Premierul estonian a minimalizat cu acest prilej riscurile infruntarii Rusiei. In pofida ofensivei diplomatice ruse si a reticentei Occidentului de a ridica prea mult tonul in dialogul cu Moscova, economia Estoniei nu a fost destabilizata in timpul recentei crize. Drept urmare, daca in urma cu cativa ani era riscant, azi Rusia poate fi infruntata, a conchis Andrus Ansip.
  •   2007-06-21
  •  
  •   comentarii

Articol scris de

Acasa.ro

Vezi toate articolele

Articole din social

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, specialist marketing si vanzari Radu Mircea Chirvase: Efectele dependentei dintre cumparatori si vanzatori

Expertul Acasa.ro, specialist marketing si vanzari Radu Mircea Chirvase

Pune o intrebare


Citeste pe Romaniatv

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului