Pentru a inverzi steguletul galben primit la proprietate intelectuala, autoritatile au inceput jocul de glezne cu filmele si muzica de pe Internet.

Dupa ce zilele trecute presa a fost invadata cu informatii potrivit carora zeci de internauti au intrat in vizor pentru distribuire ilegala de muzica si filme, autoritatile revin si isi subtiaza vocea, anuntind ca doar afaceristii din bransa pot avea probleme.

Afectate vor fi micile retele de cartier

O eventuala inasprire a controalelor printre furnizorii de filme sau muzica pe hub-urile de Internet va afecta doar micile retele care au in rindul lor multi tineri si care se afla in semilegalitate. Administratorul unei mici retele din cartierul bucurestean Rahova, care a vrut sa-si pastreze anonimatul, nu este speriat ca afacerea i se va prabusi.

Intr-o prima faza ar renuta multi pusti, dupa care activitatea si-ar reveni, deoarece Internetul nu este folosit in principal pentru filesharing (n.r. - schimb de materiale audio-video) in rindul utilizatorilor nostri.

Nici Gheorghe Serban, director executiv al Asociatiei Nationale a Internet Service Providerilor, nu crede ca efectul va fi important. Ponderea filesharing-ului nu este mare, cea mai mare parte a traficului pe Internet nu este ocupat de aceste servicii. Mai degraba acestea se intilnesc la retelele de cartier aflate in semilegalitate.

Parchetul, exces de zel si declaratii

Actiunile in forta ale autoritatilor romane si declaratiile razboinice ale anumitor procurori din Parchetul General, potrivit carora orice utilizator dintr-o retea de cartier se poate trezi la usa cu Procuratura, seamana a exces de zel fata de legislatia europeana.

Potrivit Directivei 48 din 2004 a CE, destinata ameliorarii luptei de aparare a drepturilor de proprietate intelectuala, autoritatile pot cere informatii asupra originii bunurilor sau a serviciilor, daca acestea sint detinute, sint folosite sau furnizate cu scop comercial.

Directiva nu va introduce sanctiuni drastice impotriva persoanelor fizice care descarca de pe Internet fisiere in scop necomercial, dar nu va opri statele membre sa aplice reguli mai dure. Excesul de zel este romanesc, nu european.

Perchezitia, numai cu mandat

O cercetare a utilizatorilor de catre Politie si Procuratura nu este simpla, spune avocatul iesean Adrian Doroftei. In primul rind, trebuie intrat pe un hub, gasit IP-ului persoanei respective, apoi adresa fizica a persoanei respective, la funizorul de Internet al acesteia.

Ultimul pas e eliberarea mandatului de perchezitie de catre judecator. De abia apoi se poate face controlul, spune avocatul. Din cite stiu eu, asemenea controale se fac doar asupra celor care ofera volume mari de informatii pe Internet, peste 50 de Gb, spune acesta.

Providerii de Internet acuza

In opinia asociatiei providerilor de Internet, ceea ce se poate face si ceea ce nu se poate face pe Internet nu este foarte clar. Aplicarea stricta a legii ar afecta inclusiv pe cel care descarca o singura melodie de pe Internet, iar politia stie aceasta.

Utilizatorii corecti ar trebui aparati de stat, insa din pacate exista un dezechilibru mare intre acestia si organizatiile care detin drepturi de autor si care sint foarte bine organizate, au interese comerciale de miliarde de euro, spune Serban. Noi, providerii, sintem la mijloc si nu ni se poate cere noua sa verificam ce se distribuie pe Internet.

Filesharing-ul nu este o inventie romaneasca si este cauzat, printre altele, si de preturile ridicate practicate de detinatorii drepturilor de autor, precum si de inflexibilitatea acestora, adauga Serban.

Popularitate mare

Conform site-ului www.retele.net, in prezent, la nivel national sint 515 retele, care au 262.806 de abonati la serviciul de Internet si 273.491 de abonati la serviciile de retea. Bucurestiul este orasul in care functioneaza mai mult de jumatate dintre acestea: 285 de retele, cu 225.072 de abonati la serviciile de Internet si 231.630 de abonati la serviciile de retea.

Doar daca faci o afacere din piratarea filmelor si a muzicii e o problema!

Avem voie sa descarcam de pe Internet filme si muzica doar in interes propriu. Atentionarea facuta de catre UE Romaniei, prin acel stegulet galben, pe motiv ca nu prea se ocupa de protejarea dreptului de proprietate intelectuala, i-a facut pe politisti si pe procurori sa se puna cu burta pe treaba.

Dar acest lucru nu inseamna ca melodiile si filmele coborite de pe Internet ni-i aduc pe oamenii legii la usa. Insa problema se schimba, spun acestia, daca obiceiul se transforma in afacere:

Politistii si procurorii nu cauta decit studiourile de piratare. Pe aceia care, fie si prin intermediul retelelor de cartier, descarca muzica si filme, apoi vind CD-urile la colt de strada sau prin intermediul unei retele organizate, ne-a declarat ieri purtatorul de cuvint Catalin Popescu, seful Biroului de presa din Inspectoratul General al Politiei Romane.

Tot Popescu ne-a declarat ca s-au inmultit actiunile de acest gen in toata tara, iar Serviciul de Investigarea Fraudelor din IGPR are diverse motive de depistare a acestui fenomen - prin informatii, spun ei, dar nu este exclusa nici metoda de a infiltra un politist sub acoperire in retelele de cartier.

Buzunarele industriei IT, golite de pirati

Reducerea ratei pirateriei software in Romania cu 10 pina la 64%, in intervalul 2005-2009, ar aduce in buzunarele industriei IT un plus de 430 de milioane de dolari, spune Magda Popescu, avocat al Business Software Alliance Romania.

Contributiile suplimentare la PIB ar insuma 670 de milioane de dolari, la care se adauga inca 76 de milioane de dolari venituri din taxe si impozite, a adaugat Popescu. Scaderea pirateriei ar avea ca efect si crearea a peste 3.000 de noi locuri de munca in industria IT.

Impactul pirateriei software continua sa ramina la un nivel ridicat, avind in vedere cresterea pietei. Rata pirateriei in domeniu era la finele anului 2005 de 72%, iar pierderile inregistrate se ridica la 111 milioane de dolari.