Asa cum avertiza “Gardianul” cu saptamani in urma, la proba scrisa de Romana de la examenul de Bac s-a copiat pe rupte dupa culegerile liliput cu subiecte rezolvate.

Din cauza limbajului prea sofisticat pentru nivelul lor, sensurile cuvintelor s-au abramburit, dand nastere la traditionalele “perle”. Astfel, un candidat din Bucuresti, dupa ce a copiat fraza de introducere dupa o culegere privind definitia basmului cult, incearca sa convinga profesorii corectori ca Ion Creanga s-a maturizat odata cu Harap Alb.

Un altul face urmatoarea observatie: “Spanul a fost pentru Ion Creanga un model de personaj nenorocit pe care l-a urmat toata viata”. Un viitor student a scris “conform conceptiei lui Eugen Lovinescu deviate din teoria sincronismului”, in loc de “derivate”, iar un altul a copiat gresit, scriind despre “dimensiunea profund confesiva a poeziei lui Nichita Stanescu ”, in loc de “dimensiunea profund confuziva”.

Proba scrisa de Limba Romana din aceasta sesiune de Bacalaureat a adus o noua premiera: “perle” la textele copiate ad-litteram din culegerile liliput cu subiecte rezolvate. De data aceasta insa, putem considera ca “perlele” candidatilor sunt mai “intelectuale”, deoarece, in mecanica copierii integrale a unor fraze sofisticate, sensurile unor cuvinte au fost confundate.

Astfel, un candidat din Bucuresti, dupa ce a copiat fraza de introducere dupa o culegere privind definitia basmului cult, incearca sa convinga profesorii corectori ca Ion Creanga s-a maturizat odata cu Harap Alb: “Basmul cult este o specie narativa ampla cu numeroase personaje, purtatoarea unor valori simbolice, cu actiune, implicand fabulosul, supra-naturalul care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii scriitorului catre erou”.

Tot legat de acest subiect, un alt coleg este convins ca “Spanul a fost pentru Ion Creanga un model de personaj nenorocit pe care l-a urmat toata viata”. Pentru ca nu a inteles nimic din ce a copiat, un alt elev a scris negru pe alb: “Basmul cult isi are originea in cel popular de la care autorul preia tiparul narativ, dar reorganizeaza elementele stereotipi (in loc de “elementele stereotipe conform viziunii sale stilistice”, asa cum scrie in “ghid”)”. Intr-o alta lucrare, candidatul, folosind aceeasi sursa de inspiratie, a incheiat aceeasi fraza cu “elementele stereotipii”.

La punctul 2, un viitor student impresioneaza corectura cu urmatoarea observatie: “conform conceptiei lui Eugen Lovinescu deviata din teoria sincronismului” (corect era “derivata”). Iar un alt coleg al sau a scris “dimensiunea profund confesiva a poeziei lui Nichita Stanescu” in loc de “dimensiunea profund confuziva”.

Elevii au copiat pe rupte dupa culegerile liliput

La proba scrisa de Romana a Bacalaureatului s-a copiat pe rupte dupa culegerile liliput cu subiecte rezolvate, asa cum avertiza ziarul “Gardianul” cu saptamani in urma. Profesorul evaluator de la Scoala nr.128 din Bucuresti, Gheorghe Radulescu, a observat ca dintr-un pachet de 59 de lucrari, 15 erau identice, cu texte preluate ad-litteram din doua-trei “ghiduri” cu subiecte rezolvate.

Alte 15 teze, din cele pe care a apucat sa le citeasca, erau necopiate, “una dintre acestea din urma chiar primind nota 10,00”, asa cum ne-a declarat profesorul Radulescu. In opinia cadrului didactic, copierea era usor de identificat, deoarece la subiectul nr.1, al carui enunt cerea o analiza semantica asupra poeziei “Nedreptate” de Nichita Stanescu, la punctele 5-7, raspunsurile elevilor erau identice in 13 lucrari.

Nenorocirea acestor candidati a fost ca ei au copiat dupa o carte liliput a carei interpretare a subiectului era gresita. “Poezia este construita pe o aparenta antiteza intre nefericire si iubire. Nu e antiteza, ci o relatie de cauzalitate”, se precizeaza intr-una din culegerile de buzunar. Raspunsul corect la acest punct este tocmai “antiteza”. De asemenea, la subiectul al III-lea, cadidatii aveau de scris un eseu interpretativ despre un basm cult studiat. Majoritatea a ales spre analiza capodopera lui Ion Creanga “Harap Alb”.

“Inceputul analizei merge pe doua formule. Aici s-a copiat din doua culegeri. Intamplarea face ca interpretarea dintr-o carte este foarte buna, iar in cealalta este gresita. S-a copiat pe rupte, in nestiinta de cauza. In abordarea acestui subiect, elevii trebuiau sa aiba bune cunostinte de teorie literara. Asadar, lucrarile erau parca trase la xerox”, ne-a declarat profesorul Radulescu.

In concluzie, ceea ce i- a incurcat cel mai tare pe candidati a fost subiectul despre Nichita Stanescu. “Daca la Eminescu sunt mai multe variante interpretative in culegeri, si nu s-ar fi observat cu usurinta frauda, in schimb la Nichita Stanescu au fost numai doua, din care una gresita”, a mai precizat Gheorghe Radulescu.

Scuza ministerului: "Elevii au invatat pe dinafara"

Secretarul de stat cu invatamantul preuniversitar si presedintele Comisiei Nationale de Bacalaureat, Zvetlana Preoteasa, are convingerea ca nu a existat nicio frauda la prima proba scrisa a examenului. Dupa ce s-a reclamat ca au fost gasite zeci de lucrari identice, demnitarul de la Ministerul Educatiei a concluzionat: “Este pacat ca elevii nostri sunt educati sa invete pe dinafara comentarii.

Din acest motiv, este normal ca unele lucrari sa se asemene. In consecinta, Bacalaureatul se desfasoara normal, nu sunt incidente, nu este fraudat, totul se desfasoara in deplina siguranta, iar daca un profesor declara ca a gasit mai multe lucrari asemanatoare, nu inseamna sa anulam examenul, mai ales ca profesorul respectiv a mai facut astfel de declaratii si privitor la tezele unice, iar respectivele declaratii s-au dovedit nefondate.

Oricum, noi am trimis foarte multe comisii pentru supraverificare si, de cand s-au vehiculat zvonuri despre fraudarea examenului, am triplat controalele”, a declarat Zvetlana Preoteasa.