Parlamentul german cere activarea clauzelor de salvgardare pentru Romania, de la 1 ianuarie 2007

Parlamentul german (in dezbaterea caruia se afla Tratatul de aderare al Romaniei la UE, inca neadoptat) va cere activarea clauzelor de salvgardare impotriva Romaniei si Bulgariei imediat dupa aderarea celor doua state la 1 ianuarie 2007, un demers care va afecta probabil climatul politic din jurul procesului de extindere a UE, relateaza EUObserver in editia online. Cotidianul german "Handelsblatt" relateaza ca majoritatea partidelor parlamentare exercita presiuni pentru activarea clauzelor incepand cu data de 1 ianuarie, motivand ca cele doua state nu au indeplinit criteriile impuse de UE la capitolul justitie. Un document redactat insa de cele doua partide guvernamentale, conservatorii si social-democratii, precum si doua formatiuni de opozitie, liberalii si ecologistii, sustine ca "Parlamentul considera ca activarea clauzelor de salvgardare este necesara din momentul aderarii, daca deficitele semnalate de Comisie nu sunt abordate inainte de 1 ianuarie 2007". Decizia finala privind activarea acestor clauze ar trebui sa fie luata cel mai tarziu in luna decembrie la summitul liderilor UE, sustin parlamentarii germani, citati de cotidianul "Handelsblatt". Ceea ce inseamna ca legislativul german nu va conditiona direct aprobarea Tratatului de aderare de impunerea clauzelor de salvgardare (tehnic, nu este posibil), insa va adopta, probabil, o declaratie aferenta de care cancelarul Angela Merkel, care va reprezenta Germania la summitul UE de la Bruxelles, va trebui sa tina seama. Demersul politicienilor germani contravine politicii promovate de Comisia Europeana care a decis activarea acestor clauze, precum nerecunoasterea verdictelor pronuntate de tribunalele din Romania si Bulgaria, la o anumita perioada dupa aderare in cazul in care persista o serie de probleme din domeniile justitiei si combaterii coruptiei. Pozitia Comisiei Europene a fost adoptata, saptamana trecuta, de ministrii comunitari de Externe, printre care si cel german, Frank-Walter Steinmeier . Initiativa celor patru formatiuni politice germane reprezinta, de asemenea, o lovitura data comisarului european pentru Extindere, Olli Rehn, care sustine ca sistemul de monitorizare a celor doua tari a fost cel mai strict aplicat pana in prezent. Edmund Stoiber - cel mai aspru critic al Romaniei si Bulgariei In spatele demersului parlamentarilor germani se afla Uniunea Crestin-Sociala (UCS) (aripa bavareza a crestin-democratilor aflati la putere) si in special liderul ei, Edmund Stoiber. UCS a pledat pentru impunerea clauzelor de salvgardare de la 1 ianuarie inca de la prima lectura a Tratatului de aderare in Bundestag , saptamana trecuta. Potrivit presei germane, pe Stoiber il preocupa mai ales situatia justitiei din Romania si Bulgaria si insista asupra aplicarii clauzei de salvgardare in acest domeniu. El vrea ca Germania sa nu fie obligata sa puna in aplicare mandatul de arestare european in dosare instrumentate de autoritatile din Romania sau Bulgaria, pentru a impiedica eventualitatea ca cetateni germani sa ajunga sa fie detinuti in inchisori din Romania. Potrivit cotidianului "Die Welt", ministrul german al Justitiei, Brigitte Zypries (SPD), contesta�cu vehementa propunerea lui Stoiber."Nici un cetatean german nu are motive sa se teama ca va ispasi vreo pedeapsa penala in penitenciarele din aceste state", a declarat Brigitte Zypries. Liderul UCS argumenteaza insa ca ministrul Justitiei induce in eroare opinia publica, intrucat mandatul de arestare european prevede ramanerea in penitenciarul statului in care are loc investigatia penala.