Încă de la apariţia Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare din Romania (SMURD), paramedicii îşi desfăşoară activitatea fără ca meseria lor să fie recunoscută oficial. Pentru a fi plătiţi, paramedicii sunt astfel nevoiţi să fie încadraţi în cele mai neobişnuite meserii. Pentru a îndrepta această anomalie legislativă, coordonatorul serviciului SMURD Targu Mureş, dr. Raed Arafat, ne-a declarat că urmează să facă demersuri la Ministerul Muncii pentru cuprinderea în nomenclator a meseriei de paramedic. Numai astfel vor fi reglementate şi salariile celor care salvează vieţi. Paramedicul este persoana care acordă servicii de prim ajutor calificat în cazul victimelor accidentelor şi dezastrelor naturale. Pentru a deveni paramedic, trebuie să absolvi un curs de prim ajutor calificat, care durează trei luni, în Mureş, respectiv o lună sau două în celelalte opt judeţe din ţară unde există SMURD. În afară de acordarea primului ajutor (oprirea sangerării severe, imobilizarea şi transportul răniţilor către spitale etc.), ca paramedic ai voie să faci defibrilare şi alte manevre de asistenţă medicală de urgenţă împreună sau numai la indicaţia dispecerului medical, nu din proprie iniţiativă. Competenţele paramedicilor sunt precizate în Ordinul 1500/2006, emis de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. Orice încălcare a acestora duce la sancţiuni administrative, civile ori penale. O meserie care nu există a devenit măr al discordiei Paramedicii SMURD, serviciu înfiinţat de dr. Raed Arafat în 1991, au salariul puţin peste 300 RON lunar şi sunt încadraţi ca pompieri, cofetari, frizeri sau şoferi, în funcţie de decizia luată de consiliile locale, care stabilesc categoriile de încadrare şi salariile. Majoritatea paramedicilor sunt pompieri care au urmat cursuri de formare . Cu toate că, potrivit dr. Raed Arafat, coordonatorul SMURD Targu Mureş, paramedicul nu poate înlocui medicii sau asistenţii medicali, un ordin comun al MS şi MAI a încins spiritele în randul specialiştilor de pe ambulanţele de stat. Mărul discordiei este înfiinţarea unor structuri paralele, gen SMURD, unde va fi angajat personal cu pregătire paramedicală, după un curs de specializare de două-patru săptămani. Dr. Ovidiu Cizmaru, directorul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti, este rezervat în ceea ce priveşte eficienţa acestor "ambulanţe" complementare. "Ele sunt eficiente într-o anumită zonă, unde nu există personal medical . În rest, vom vedea ce va fi. Sper însă ca această decizie să nu fie semnul de plecare al medicilor şi asistenţilor medicali din serviciul de ambulanţă de stat". În schimb, dr. Bogdan Opriţă, coordonatorul noului serviciu SMURD Bucureşti, consideră că echipajele formate din paramedici sunt bine-venite. "Este adevărat că cei cu pregătire paramedicală au un nivel de competenţă sub un asistent medical , dar ei sunt nivelul de bază. În funcţie de ce găsesc la locul accidentului, acordă primul ajutor calificat sau solicită un alt echipaj cu medic de urgenţă. Echipajele paramedicale din Bucureşti, care îşi vor începe activitatea din această lună, vor fi formate din trei pompieri. Unul dintre ei va avea la dispoziţie o staţie radio, prin care va comunica în permanenţă cu dispecerul medical. Avand în vedere că în Capitală există 27 de unităţi de pompieri, vom avea în plus 27 de puncte de prim ajutor şi reanimare. Astfel de echipaje există în toată lumea. Ele nu sunt în competiţie cu serviciul naţional de ambulanţă. Din contră, îi vor spori eficienţa. Consider că există o falsă problemă în jurul acestui subiect. Ambulanţa de stat va fi finanţată ca şi pană acum, prin CNAS, iar aceste echipaje vor primi fonduri prin Inspectoratul pentru Servicii de Urgenţă", a conchis dr. Bogdan Opriţă.