Social

Papa prelungeste schisma dintre catolici si ortodocsi

Biserica Catolica si-a revendicat titlul de „unica si adevarata Biserica a lui Christos” punind astfel in pericol dialogul ecumenic cu celelalte confesiuni crestine. Intr-un document intern dat recent publicitatii, Congregatia pentru Doctrina Credintei a etichetat Bisericile ortodoxe drept „biserici particulare”, care sufera de o „lipsa”. Motivul il reprezinta faptul ca acestea nu il recunosc pe Suveranul Pontif drept urmas al lui Apostolului Petru. Totodata, „comunitatile protestante nu pot fi numite Biserici” pentru ca dezvolta o alta conceptie a euharistiei si a sacerdotiului, se mai arata in document. Congregatia subliniaza si faptul ca angajamentul ecumenic „nu inseamna ca Biserica Catolica renunta la convingerea ca este unica adevarata Biserica a lui Christos”. Vaticanul sustine totusi ca dialogul ecumenic „constituie una din prioritatile Bisericii Catolice. Totusi, pentru ca dialogul sa fie cu adevarat constructiv, in afara de deschiderea interlocutorilor, este necesara credinta in identitatea religiei catolice”, informeaza Mediafax. Documentul Congregatiei reia idei mai vechi, dezvoltate in „Dominus Jesus”, un text publicat in 2000 care a stirnit polemici in lumea crestina, mai ales in sinul protestantilor, nerecunoscuti ca membri ai unor adevarate Biserici. Textul de acum doua zile a dorit sa explice un cuvint din „Lumem gentium”, Constitutia Dogmatica despre Biserica adoptata in cadrul Conciliului Vatican II. Acesta afirma ca Biserica lui Hristos „subzista” in Biserica Catolica, cuvintul fiind ales la acea vreme in defavoarea lui „exista/se afla”, dupa discutii aprinse. Teologii liberali l-au considerat o dovada a faptului ca celelalte Biserici crestine, ortodoxe si protestante, sint si ele indreptatite sa se numeasca „Biserici ale lui Christos”. „Dominus Jesus”, emis pe vremea cind actualul Papa era cardinal si se afla in fruntea Congregatiei pentru Doctrina Credintei, afirma insa ca verbul „subzista” nu poate fi atribuit decit Bisericii Catolice. Mai mult decit atit, subliniaza faptul ca Biserica Catolica este unica „in deplina identitate” cu ceea ce isi dorea Hristos. Biserica Ortodoxa Romana se arata ingrijorata de ideile reluate de Vatican. „Stim cu totii ca exista un dialog teologic international ortodox si romano-catolic. Unele afirmatii din acest document pot crea insa suspiciuni si obstacole in calea acestui dialog”, atrage atentia parintele Constantin Stoica, purtatorul de cuvint al Patriarhiei Romane. „Tot vorbim acum de Europa Unita. Noi, crestinii, ar trebui sa avem o singura voce, reprezentata de cele doua Biserici”, continua parintele Stoica, referindu-se la confesiunea ortodoxa si cea catolica. „Daca luati, pe de alta parte, declaratia comuna semnata de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu si de Papa Benedict al XVI-lea in noiembrie anul trecut, la Constantinopol, veti vedea ca si angajamentele luate de Sfintul Parinte acolo sint intr-o oarecare masura anulate de acest document”, a mai declarat pentru Cotidianul purtatorul de cuvint al Patriarhiei Romane. La rindul sau, Episcopul Wolfgang Huber, liderul grupului protestant din cadrul Bisericii Evanghelice din Germania, a precizat ca documentul cu pricina pune intr-o lumina proasta Bisericile protestante si va duce la racirea relatiilor ecumenice. De aceeasi parere este si Federatia Protestanta din Franta, care a atras atentia ca textul intern al Vaticanului va avea „repercusiuni externe”. Reactiile nu au intirziat sa apara nici in rindul credinciosilor din Elvetia. Federatia Bisericilor Protestante din Tara Cantoanelor contesta „pretentia Bisericii Catolice de a detine aceasta exclusivitate. O data in plus, Vaticanul incearca sa nege calitatea de Biserici acelor asezaminte rezultate in urma Reformei”. „Declaratia ca atare, spusa sec, a iritat si o sa irite in continuare atit Consiliul Ecumenic al Bisericilor cit si Consiliile necatolice, asa incit, din punct de vedere tactic, ar putea provoca un recul in dinamica dialogului ecumenic”, este de parere si Teodor Baconsky, fost ambasador al Romaniei la Vatican. „Nu este o revolutie teologica, ci pur si simplu o continuitate a liniei traditionaliste a Bisericii”, continua teologul, vorbind de personalitatea conservatoare a Papei Benedict al XVI-lea. Pe de alta parte, Marius Lazurca, actualul trimis al Romaniei la Vatican, spune ca si Biserica Ortodoxa are aceeasi pozitie de plecare. „Ambele Biserici se considera unica Biserica, altminteri nici nu s-ar putea vorbi de dialog ecumenic. S-ar putea vorbi de negocieri, de dorinta comuna de a se ajunge la un compromis, insa nu despre asta este vorba in miscarea ecumenica. Este un proces care isi extrage dramatismul tocmai din intilnirea celor doua pozitii ireconciliabile”, explica Lazurca. Diplomatul roman caracterizeaza ecumenismul drept o incercare de reconciliere a „imposibilelor”. “O data cu acest nou pontificat, Biserica Catolica intra intr-o epoca de realism teologic si politico-diplomatic. In sensul in care pozitiile ei pot parea mai dure, mai traditionaliste, mai puritaniste intr-un anumit sens, la nivel superficial, insa in acelasi timp actiunea teologica si politico-diplomatica va capata consistenta. E o virsta a realismului, a maturitatii pe care o incepem si care, cred, este mai potrivita acestei perioade decit o alta atitudine”, ne-a mai declarat Lazurca. Papa traditionalist In ciuda faptului ca si fostul papa Ioan Paul al II-lea era, pe fond, la fel de conservator ca succesorul sau, iesirile sale in presa si public au fost intotdeauna mai diplomate si mai controlate. „Un papa bavarez e mai rigid, e mai putin inclinat spre declaratii de amor ecumenic, iar diferenta de stil personal dintre cei doi papi e sesizata acum si ne frapeaza“, afirma teologul Teodor Baconsky. Dispute de la Marea Schisma Divergentele dintre Biserica apuseana si cea rasariteana sint vechi de peste 1.000 de ani. Pretentia episcopului Romei de a-i fi recunoscut primatul a dus la Marea Schisma din 1054. In viziunea lor, Papii ar fi trebuit recunoscuti de intreaga lume crestina drept urmasi ai Apostolului Petru. Excomunicarea Patriarhului de Constantinopol Michael Cerularius de catre Papa Leon IX si interzicerea de a mai primi „harul divin“ au cauzat ruptura dintre cele doua Biserici. De la Marea Schisma incoace, Biserica Ortodoxa se conduce dupa principiul ierarhic sinodal, alcatuind Biserici regionale, autocefale si autonome. Biserica Ortodoxa Romana s-a declarat autocefala in 1864, iar in anul 1925 a devenit patriarhie.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea