In sistemul universitar, dascalii consacrati castiga de sase-sapte ori mai mult decat incepatorii. Salariatii din invatamant sunt cunoscuti ca o categorie de bugetari prost platita. Cu toate acestea, la universitari, diferentele intre un preparator fara vechime si un profesor cu doctorat si cu toate gradele didactice sunt suficient de mari pentru a crea nemultumiri. Daca un asistent castiga in jur de 1.200 de lei, un profesor universitar ajunge la aproximativ 9.700 de lei. Potrivit grilei de salarizare din decembrie anul trecut, un preparator castiga intre 1.124 si 1.580 de lei. Salariul unui asistent porneste de la 1.416 lei si poate ajunge dupa 25 de ani, cu niste sporuri, la 2.330 de lei. Un conferentiar cu 40 de ani vechime in invatamant castiga intre 2.300 si 3.376 de lei, dar remuneratia poate creste pana la 4.726 de lei, daca persoana respectiva are titlul de doctor si beneficiaza de diverse sporuri. In topul piramidei sunt profesorii universitari, care dupa zece ani vechime au un salariu de pana la 4.976 de lei. Pentru un maximum de vechime (peste 40 de ani) si sporuri, salariile profesorilor ajung la 9.794 de lei.

Diferentele intre grile ar trebui micsorate

Rectorul Universitatii (UB) Bucuresti, prof. univ. dr. Ioan Panzaru, recunoaste ca unii profesori universitari pot castiga de sase ori mai mult decat un asistent. "In calculul salariilor, vechimea are un procentaj important. Apoi mai sunt sporurile, gradatiile, salariul de merit", explica el. In plus, facultatile ce obtin venituri suplimentare isi permit sa dea salarii mai mari anumitor cadre didactice . Rectorul UB este de parere ca un raport de 1/3 intre salariile debutantilor si cele ale profesorilor ar fi optim. "In urma cu 20 de ani, diferentele erau mult mai mici. De exemplu, eu cand am intrat in invatamantul superior aveam 3.600 de lei, iar seful meu 5.000 de lei", a precizat el. Prof. dr. Panzaru crede ca modificarile salariale din sistem ar trebui gandite prin restructurarea grilelor. Astfel, ar trebui ca maririle substantiale sa se produca in partea de jos a grilei, iar cresterile mai mici, in partea de sus a acesteia.

Profesorii universitari, obligati sa aiba o viata publica

Rectorul UB afirma ca retribuirea cadrelor didactice se face si in functie de aportul individual la viata academica. Astfel, un preparator are norma de patru ore pe saptamana, iar asistentii de 12, la care se adauga si activitati administrative. Lectorii, conferentiarii si profesorii au obligatia de a publica articole de cercetare in reviste de specialitate, de a realiza lucrari originale, de a fi prezenti in emisiuni de radio sau televiziune, de a fi implicati in proiecte de cercetare sau in parteneriate cu alte universitati.

Asistentii se plang de plata cu ora

Asistentii universitari ne-au spus ca salariile profesorilor sunt atat de mari, pentru ca acestia sunt mult mai bine platiti la cursurile si seminariile pe care le tin in plus. "In vreme ce eu primesc pentru un seminar 20 de lei, un profesor castiga cateva sute de lei", explica Andreea P., asistent la Academia de Studii Economice. Ea a adaugat ca veniturile profesorilor se mai rotunjesc si in urma participarii la anumite comisii de doctorate etc. Liderul sindicatului universitarilor, Razvan Bobulescu , crede ca diferentele salariale intre categoriile de cadre didactice nu sunt intotdeauna justificate prin munca prestata de fiecare. "Ne dorim o noua lege a salarizarii invatamantului superior pentru ca dife­rentele sa nu mai fie atat de mari. Nu mi se pare normal ca un profesor sa aiba salariul de sase ori mai mare decat al unui asistent, dar avem de muncit pe aceasta tema", a spus el. Sindicatele se afla intr-un proces de negociere cu guvernul, dar inca nu au obtinut nici un rezultat. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro