Social

Oaze de afaceri si "zone interzise"

Rege
le Abdullah al Iordaniei si regina Rania au primit 1.000 de ... Unii participanti la summitul World Economic Forum din Iordania au salutat succesele economice din Golf, iar altii au deplans „gaurile negre", de colaps social din regiune. Liderii de afaceri si-au repetat speranta ca Orientul Mijlociu trece printr-o "transformare economica majora, ireversibila". La numai 350 de kilometri, avioanele israeliene bombardau din nou turbulentele teritorii palestiniene, cufundate in saracie si lipsa de speranta. Organizatia World Economic Forum (WEF) are ca scop "transformarea lumii" prin angajarea liderilor de toate felurile in "scrierea agendelor" industriale, sociale, ecologice si chiar politice; de la nivel regional in sus. Pentru a fi cat mai aproape de problemele locale, summituri regionale au loc in diferite parti ale lumii – dar in oaze de modernitate si in incinte care respecta standardele internationale de confort. Pentru abordarea problematicilor Orientului Mijlociu, WEF a ales Regatul Hasemit al Iordaniei, aflat oficial in tabara statelor arabe proamericane si care a semnat un tratat de pace cu Israelul. Peste 1.200 de lideri din 56 de tari, musulmani sau cu alte interese in regiune, au fost invitati pentru weekendul 19-20 mai in statiunea Shuneh, cu vedere la Marea Moarta. Temele puse in discutie au mers de la destinul tinerilor la dezvoltarea economica, mediu si stingerea conflictelor regionale. Optimism debordant Dincolo de toate celelalte probleme ale Orientului Mijlociu, o serie de vorbitori s-au concentrat pe boom-ul petro-economiilor din Golful Persic. Salile climatizate au fost inundate de investitorii internationali in petrol, telecomunicatii sau imobiliare preocupati de cresterea economica fara precedent din Arabia Saudita sau Emiratele Arabe Unite – unde rasar din desert malluri hi-tech, hranite de parcuri de afaceri globalizate. Antreprenorii locali au multumit investitiilor straine directe, dar au sesizat si nevoia acestor economii emergente de diversificare dincolo de petrol. S-a vorbit chiar despre o transformare sociala ca si ireversibila, realizata de un tineret bine ancorat in antreprenoriat. De altfel, adunarea a convenit ca sansa regiunii este convertirea umorilor sangvinare ale tineretului in pofta de investitii. Pesimism debordant Regele Abdullah al Iordaniei a avut momentul sau de visare: "privind la ziua pacii, avem nevoie sa ne intrebam ce va fi dupa acea zi?" Pana atunci, regele iordanian are de condus un stat vecin cu teritorii unde trei din cinci palestinieni nu au de munca, iar sute de mii traiesc in saracie crunta. "Sufocanta situatie aduce malnutritie, frustrare si radicalizare", a strigat regele Abdullah pentru o audienta cam surda la chestiune. Seful Ligii Arabe a impartit vinovatiile intre israelieni si palestinieni, dar a intrebat: sub o ocupatie violenta si fara speranta unui stat, ce asteptati?! Negociatorul palestinian Saeb Erekat i-a reprosat savantului radical iranian Mohammed Larijani, fratele negociatorului dosarului nuclear al Iranului: mai bine puneti Palestina pe harta decat sa eliminati Israelul! Diferendele istorice, religioase si politice, dintre Iranul siit si aliatii arabi sunniti ai SUA alimenteaza mai toate conflictele in curs din Orientul Mijlociu. Guvernul siit de la Bagdad este contestat de irakienii sunniti, vanati de gruparile teroriste siite cu legaturi la Teheran. In teritoriile palestiniene, organizatia moderata Fatah lupta cu gruparea Hamas , sprijinita de Iran si care nu recunoaste dreptul la existenta al statului evreu. In Liban actioneaza organizatia proiraniana Hezbollah. Pentru tinerii iordanieni habotnici din orasul Zarqa, devenit leagan al militantismului islamic in timpul razboiului din Irak, "siitii sunt primele tinte, apoi americanii si ceilalti din restul lumii unde Islamul este atacat". Renasterea islamica Seicul Mohammad Bin Rashid Al-Maktoum, vicepresedinte si premier al Emiratelor, tocmai a donat 10 miliarde de dolari pentru sprijinirea eforturilor diferitelor state musulmane de a depasi prapastia de cunoastere care le separa de Vest. In context, „Arab news" aminteste ca civilizatia islamica nu mai este in fruntea producatorilor de cunoastere de cand spiritul intrebator a fost stins prin distrugerile care au urmat Reconquistei spaniole, invaziilor mongole in lumea araba si respingerii tiparului de catre otomani sau moguli. De ultimele lovituri date unei renasteri islamice sunt de vina israelienii, apoi americanii – prin disolutia organizarii cunoasterii intr-una dintre cele mai educate societati arabe, cea irakiana. Se propun in loc progresele facute de elitele din Pakistan, Turcia sau Malaysia si cere statelor islamice sa interactioneze intelectual pentru contrabalansarea legaturilor de cunoastere si expertiza cu Vestul. Bani pentru Iordania Bahrainul este platforma economica a Orientului Mijlociu ... Iordania a atras in ultimii ani peste un miliard de dolari ca investitii straine si asteapta acum inca si mai mult de la investitorii din Golf. Milioanele arabe vor fi pompate in proiecte de telecomunicatii si imobiliare, a recomandat, la Manama, presedintele Comisiei de Privatizare a Iordaniei – care a calificat aceste oportunitati de afaceri si ca oportunitati de consolidare a cooperarii panarabe. "Lansate in 1996, politicile de privatizare ale Iordaniei s-au dovedit lucrative", a explicat Abu Hammour potentialilor investitori din Bahrain. Primele succese au fost reducerea cheltuielilor guvernamentale si sporirea parteneriatelor cu sectorul privat. Un astfel de parteneriat este extinderea cu 550 milioane de dolari a Aeroportului International Alia – acord semnat cu ocazia World Economic Forum de la Shuneh. Prizonieri in Cisiordania Rude a doi importanti parlamentari palestinieni ... In zonele industriale israeliene din Cisiordania, muncitorii palestinieni nu au alta solutie decat sa accepte conditiile inumane oferite de angajatori – scrie revista belgiana "Knack". In parcul industrial Nitzanei Ha’Shalom, din apropierea orasului Tulkarem din Cisiordania, fabrici israeliene de carton, plastic sau pesticide angajeaza circa 700 de muncitori palestinieni. Care primesc 2 euro pe ora – aproape jumatate din salariul minim din Israel. Cei care lucreaza aici cate noua ore pe zi si sase zile pe saptamana se simt niste privilegiati, pentru ca isi pot trimite copiii chiar si la scoala. Inainte de Intifada din 2000, peste 150.000 de palestinieni lucrau in Israel, unii la negru; acum doar 10.000 mai au permise de trecere, iar zidul de separatie impiedica orice trecere ilegala. Pe de alta parte, Autoritatea Palestiniana, cel mai mare angajator din Cisiordania, este ca si falita. Ministerul palestinian al Muncii poate doar raporta ca 60% din palestinienii din teritoriile ocupate traiesc sub pragul saraciei. Cum jumatate din palestinieni sunt minori, un salariat are in spate vreo zece confrati. Taci si sapa Asa ca palestinienii care pot munci la israelieni in Cisiordania tac si pleaca la munca inca la ora cinci dimineata. Chiar daca destinatia poate arata astfel: intreprindere fara nume si adesea neinregistrata, tarc metalic fara acoperis de soare sau ploaie, fara toaleta si fara pauza – cine se plange este concediat pe loc, fara a-si mai recupera banii cuveniti. Tot la concediere duc si accidentele. La Barkan, cea mai mare zona industriala de acest fel din Cisiordania, 5.000 de palestinieni produc in 120 de fabrici israeliene produse din plastic si otel, alimentare si textile. Zidurile inalte nu lasa sa se vada activitatile din interior. Chiar si activisti israelieni pentru drepturile muncitorilor denunta cele zece ore sub cerul de plumb topit, pentru un salariu infim, in conditii de totala insecuritate. Cele mai grave sunt, totusi, cazurile in care copii de 13 ani lucreaza si 12 ore in aceste conditii. Divide si exploateaza Pentru o slujba in colonii sau la o intreprindere israeliana din teritorii, un palestinian trebuie sa aiba un permis din partea administratiei militare – un soi de cartela magnetica pentru trecerea prin nenumaratele baraje ale armatei statului evreu care fragmenteaza Cisiordania. Pentru asta, omul este supus unui examen minutios din partea serviciilor de informatii israeliene. Dupa care ii mai trebuie un un permis de munca din partea Oficiului pentru angajari al Israelului. Costurile acestor permise sunt achitate de angajatorii israelieni, care au astfel la mana un teribil mijloc de presiune asupra muncitorilor palestinieni. Relatiile de munca dintre angajatorii israelieni si muncitorii palestinieni din Cisiordania mai sunt marcate si de traficantii locali de mana de lucru si de sansa unui salariu mai bun contra informatii. Rude a doi importanti parlamentari palestinieni asteapta in fata Curtii militare israeliene, unde acestia au fost audiati duminica, 27 mai, in apropiere de Ramallah. Israelul a arestat mai multi legislatori si ministri palestinieni dupa ce anul trecut militanti aliati ai Hamas au sapat un tunel din Gaza spre statul evreu, unde au atacat un post al armatei, ucigand doi soldati si capturand un al treilea. Razboiul pentru ape Palestinienii primesc doar o parte din apa teritoriilor ocupateCu resurse tot mai reduse in regiune, viitoarele razboaie din Orientul Mijlociu nu vor mai fi provocate doar pentru pamant, religie si petrol, ci pentru apa. De fapt, conflictul israeliano-palestinian are si acest resort de o jumatate de secol. Cu fata spre o mare tot mai moarta, Regele Abdallah al II-lea al Iordaniei i-a atentionat pe liderii de afaceri participanti la Forumul Mondial Economic din tara sa ca reducerea resurselor de apa potabila nu va crea tensiuni doar intre tarile dezvoltate, ci va agita si mai mult populatiile din restul statelor in curs de dezvoltare sau in stagnare – cum ar fi cele din Orientul Mijlociu. Egiptul a avut deja un conflict cu Sudanul care intentiona o interventie pe cursul Nilului, linia egipteana a vietii. Siria si Turcia au de impartit Eufratul. Iar controlul israelian in sudul Libanului s-a exercitat si asupra invidiatelor rauri Litani si Zahrani. "Ca regiune, nu avem un plan de abordare a acestei nevoi esentiale, iar daca nu facem investitiile necesare pentru rezolvarea problemei, nu vom mai lupta pentru pace, vom lupta pentru vietile noastre", a explicat regele iordanian unei audiente totusi in tema. Mai ales ca in apropierea conventului scadea mai departe Marea Moarta – spre ingrijorarea Iordaniei, ca si a Israelului. Daca la 1930 avea 390 metri sub nivelul marii, Marea Moarta acum are 418 metri si scade cu un metru pe an. Cele 22 de state ale lumii arabe plus Israelul au o populatie de 325 milioane de oameni, in crestere – ca si cererea de apa din anii urmatori. Doar ca nu va ploua mai mult in regiune. Arabia Saudita sau Emiratele desalinizeaza apa de mare, dar procedeul este prea costisitor pentru alte state arabe. Cine imparte Datand dinaintea aparitiei statelor nationale, chestiunea apei este transfrontaliera si trebuie abordata in comun. O impiedica insa luptele din Gaza, Liban, acum si Irak. Razboiul de sase zile, din 1967, a inceput si din cauza intentiilor arabe de a devia raul Iordan, principala sursa de apa a Israelului. De atunci, statul evreu si-a impatrit suprafata controlata si si-a dublat resursele de apa proaspata – cu atat mai necesara, cu cat a primit sute de mii de imigranti. Invers, localnicii palestinieni au ramas fara o parte din apa aridelor teritorii. Acum, acviferele montane din West Bank si Marea Galileii ofera Israelului un milion de metri cubi de apa proaspata. Mai precis, 80% din aceste resurse curg catre israelieni. Palestinienii se plang ca puterea militara de ocupatie – care actioneaza in afara legilor internationale – ii obliga sa cumpere propria apa la preturi foarte mari; si ca asezarile evreiesti din teritoriile ocupate primesc intre trei si cinci ori mai multa apa decat palestinienii. Tratatul dintre Israel si Iordania din 1994 prevede si un acord asupra utilizarii unor puturi. Chestiunea palestiniana este tratata insa unilateral: zidul prin care statul evreu se separa de concentrarile palestiniene din West Bank include si zone cu ape inalte din teritoriile ocupate. Si teoria omoara Printre celelalte, la summitul WEF din Iordania s-a vorbit in limba cam de lemn a organizatiilor globalizarii, despre cum educatia "trebuie sa permita cetatenilor tuturor statelor sa-si atinga potentialul si sa fie contributori activi la economia nationala si globala". Lansat in 2003, Jordan Education Initiative este unul dintre parteneriatele pentru educatie ale WEF, prin care organizatii globale si entitati iordaniene, guvernamentale si nonguvernamentale "au colaborat cu succes in domeniile curriculei, formarii profesorilor, tehnologiilor de invatare si a educatiei continue". Teoria ca teoria, dar practica omoara la propriu. La Zarqa, oras la nord de Amman, tinerii concetateni ai lui Abu Musab Al-Zarqawi, defunctul lider Al-Qaida pentru Mesopotamia, se radicalizeaza unii pe altii, cu mijloacele moderne invocate si de WEF: urma­rind stiri despre starea de lucruri din alte state islamice si privind spoturi cu musulmani torturati copiate de pe internet. Dupa care nimeni nu mai trebuie sa-i racoleze pentru a deveni jihadisti sinucigasi in Irak - ba chiar ii platesc pe traficanti sa-i treaca granita. "Vreau sa raspandesc radacinile lui Dumnezeu pe Pamant si sa eliberez pamantul de ocupatori. Nu iubesc nimic pe lumea asta decat lupta" – citeaza de la fata locului IHT.com. La plecare, imami locali le citesc versete din Coran care justifica uciderea civililor. Chiar si musulmani, dar siiti, pe care un spot video mult vizionat in orasul preponderent sunnit ii arata luandu-i in deradere pe primii lideri ai Islamului si socotind-o prostituata pe Aisha, cea mai tanara sotie a Profetului Mohamed. Ascensiunea la putere a siitilor din Irak are inamici si in Iordania, considerata pe un drum pacific al modernizarii. Parteneriatele pentru educatie din Orientul Mijlociu trebuie sa includa si reprezentanti ai celor doua secte islamice beligerante. Asa cum trebuie sa includa partea israeliana si cea araba, care predau copiilor propria versiune a unei istorii comune. Muzeul Independentei din Tel Aviv nu vorbeste despre "Nakba" ("dezastrul"), cum numesc palestinienii crearea statului evreu in 1948 prin izgonirea a 700.000 de arabi. Invers, palestinienii stiu putine despre pogromurile din Europa, parte consubstantiala a constiintei politice evreiesti.
  •   2007-05-28
  •  
  •   comentarii

Articol scris de

Acasa.ro

Vezi toate articolele

Articole din social

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, Cosmina Marinescu: Sfaturi financiare pentru toti membrii familiei, de la mic la mare

Expertul Acasa.ro, Cosmina Marinescu, consilier financiar

Pune o intrebare


Citeste pe Romaniatv

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, psihoterapeutul Alexandru Busila:  Condu-ti tu cariera, nu lasa cariera sa te conduca!

Expertul Acasa.ro, psihoterapeutul Alexandru Busila

Pune o intrebare