Social

Oamenii lui Iliescu au fost antrenati pentru Basescu

Cum
sa faci din oameni angajati pe vremea lui Iliescu o echipa unita a lui Basescu. Doi specialisti in comunicare au reusit asta la Cotroceni. Anul trecut, Presedintia a primit in rindurile sale un specialist in comunicare, coach i se mai zice, care avea misiunea de a uni echipa din Departamentul legislativ-constitutional, condus de Renate Weber. Oamenii din spatele presedintelui, antrenati sa-l faca pe Basescu sa arate bine in iesirile publice, aveau probleme de comunicare intre ei. Ideea a pornit de la Stefan Deaconu, consilier de stat la Cotroceni in februarie 2005. „In momentul in care am ajuns aici, am intilnit o echipa ce nu era unita”, isi aduce aminte Deaconu. De toti, erau opt oameni: sapte executanti si Renate Weber, consilier prezidential. La acea ora, Deaconu era preocupat de ideea de a construi „o echipa Basescu”, folosind oameni din mandatul Iliescu. Unul dintre prietenii sai i-a zis ca a auzit de un program de coaching. Potrivit cartilor, un coach este „un specialist care te ajuta la obtinerea unor rezultate mai bune prin procesul de descoperire si de planificare a obiectivului prin etape specifice”. Concret, antrenorul se ocupa de formarea unor echipe coezive, care sa poata lucra foarte bine, in timp util, sub stres, si care sa dea maximum de randament. Antrenament fara sa plateasca Raul Rosu si Mihai Stanescu de la RoCoach au aparut la Cotroceni ca sa explice cum poate schimba dinamica unei echipe. „Au zis ca pot sa imi ofere un astfel de program pro bono, fara sa plateasca institutia”, a continuat consilierul. Antrenorul de personal ajuta sa stii nevoile omului de linga tine in plan profesional, sustine Deaconu. „Programul de o luna si jumatate a fost impartit in 14 intilniri: citeva erau intre coach si seful de departament; cum doamna Weber nu a putut participa, m-am dus eu la celelalte; au mai fost intilniri unu la unu ale coacherului cu fiecare membru al departamentului, inca doua de grup, cu toata echipa, si inca una de final”, si-a adus aminte Deaconu. Intilnirile au lamurit niste lucruri: cum si-ar dori Stefan Deaconu sa arate echipa sa, care sint proiectiile departamentului, unde vor sa ajunga, crearea unei echipe performante cu oameni care sa se faca ascultati, raporturile dintre ei. Iulia Tutuianu, consultant in acelasi departament supus experimentului, isi aduce aminte ca acest coaching a spart, de fapt, gheata dintre ei: „Feedback-ul era socializarea dintre noi si a reusi sa comunicam. Asta era scopul”. Sefii au devenit „Renate” si „Stefan” Un prim efect a fost ca oamenii au invatat sa vorbeasca mult mai deschis despre nevoile lor, iar Deaconu a inceput sa le ceara rapoarte de activitate, individuale, detaliate pe saptamini. „Asta ma ajuta sa stiu cind au avut perioadele cele mai grele din luna, cind au avut mai putin de lucru, dar si cit de incarcati sint; mult de lucru este cind Parlamentul intra in vacanta si se adopta multe legi; in iunie 2005, ne-au trimis vreo 100 de legi pe care trebuia sa le dam presedintelui la promulgare in 20 de zile, fata de media generala, de 20 de legi pe saptamina”, a declarat Deaconu. Iulia Tutuianu povesteste ca au fost momente in care le era dificil sa comunice intre ei: „Renate imi spunea mie ceva, eu trebuia sa ii spun ceva lui Radu Braileanu, alt consilier, pe care nu il cunosteam foarte bine si nu stiam cum. Coachingul exact asta ne-a ajutat, sa ne spunem exact ce ne place si ce nu ne place si sa mergem mai departe”. Pentru Radu Braileanu, coachingul a fost interesant pentru ca au participat si sefii. „Eu lucrasem cu un sef care avea 70 de ani, o eminenta in drept, iar relatiile erau ca de la maestru la stagiar. Coachingul mi-a schimbat optica: inainte, eram foarte incarcat de formulele diplomatice de adresare. Dupa, s-au ridicat anumite bariere, astfel ca puteam vorbi la persoana intii fara nici o retinere. Am economisit foarte mult timp in comunicarea dintre noi, iar sefii au devenit Renate si Stefan, doar in particular”, puncteaza Braileanu. Un alt membru din Departamentul legislativ, Loredana Ciobanu, e mai pragmatica: „In primul rind s-a imbunatatit comunicarea si apoi, un pic, logistica”. Efectele comunicarii sint la extreme: doi angajati ai departamentului antrenat, Eduard Dascalu si Claudia Larger, se casatoresc anul acesta, iar trei au plecat. Unul la Consiliul Concurentei , al doilea, consilierul prezidential Renate Weber, a demisionat in decembrie 2005 din motive de sanatate, iar ultimul a plecat in avocatura. Au aflat de ce o fac Motivatia celor care lucreaza ca functionari publici in administratia prezidentiala difera de la om la om. Stefan Deaconu spune ca, dupa opt ani in Parlament, si-a dorit o schimbare. Radu Braileanu priveste lucrurile mai egoist: „Legile care mi se aplica au fost modificate si de mine, adica am evitat ca asupra mea sa se aplice niste legi tiranice. Imi place la nebunie cind corectez o lege si cind ceilalti isi asuma o idee a mea”, spune Braileanu, consilier detasat de la MAI. Iulia, consultant, recunoaste ca pe partea de juridic experienta de la administratia prezidentiala e o experienta foarte buna, avind in vedere diversitatea domeniilor de drept. Doar patru ore platite Departamentul legislativ este de neinlocuit, din simplul motiv ca presedintele are atributii constitutionale. „Ce facem noi aici, presedintele nu poate evita sa faca: nu poate sa nu mai promulge legi, nu poate sa nu mai numeasca ambasadori, nu poate sa nu mai numeasca/elibereze din functie judecatori; tot de neinlocuit sint si Departamentul de securitate nationala, care are si CSAT-ul, plus Cancelaria ordinelor, care se ocupa de sistemul national de decoratii”, explica Braileanu. Cum responsabilitatile sint mari, remuneratia ar trebui sa fie pe masura. „Am primit anul asta patru ore suplimentare platite; singura data in istorie, pentru ca pe mandatul celalalt nu am vazut nici o ora suplimentara”, marturiseste Braileanu. consilier prezindential cu salariu de secretara Acelasi consilier adauga ca un consilier public parlamentar cistiga de la 27 de milioane de lei in sus, un consilier in Ministerul Justitiei pleaca de la 33 de milioane de lei. „Oricit as lucra, tot in van se cheama ca este, pentru ca si presedintele are un salariu la jumatate fata de cel al unui judecator de la Curtea Suprema; ginditi-va ca avem 110 judecatori la Inalta Curte de Casatie si Justitie, oameni cu rang de ministru. De curind a iesit un chestor de politie la pensie si avea pensia mai mare decit indemnizatia presedintelui in functie. E o problema care ne roade, pentru ca la sfirsit de luna te uiti pe card si vezi ca nu poti sa faci nici un credit la o banca”, incheie supraveghetorul de legi cu un salariu de 21 de milioane net, adica mai putin decit secretara unui general. Ce fac cei de la „juridic“ Departamentul are mai multe atributii, de la reprezentarea institutiei in instanta pina la redactarea decretelor pe care le semneaza presedintele privind numirile in functie, diverse acte normative. Echipa e impartita pe mai multe domenii: o persoana se ocupa de decretele privind numirile in functii publice, o alta de cele privind revocarea din functie a magistratilor, alta de partea internationala - numiri/revocari de ambasadori. In 2005, au reexaminat 12 legi. Printre ele: statutul parlamentarilor, Legea privind organizarea fostului PNA, Legea privind migratia politica a alesilor locali. Departamentul legislativ mai rezolva si cererile de sesizare a neconstitutionalitatii. Pe patru cereri i s-a dat dreptate - cum ar fi Legea privind reproducerea umana asistata: dintre 40 de articole cite avea legea, 38 au fost declarate neconstitutionale.
  •   2006-08-07
  •  

Articol scris de

Acasa.ro

Vezi toate articolele

Articole din social

Sfatul expertului


Citeste pe divahair.ro

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului

Acest site foloseste cookies, pentru a-ti oferi o experienta cat mai placuta pe site. Daca ai nevoie de multe detalii despre cum functioneaza acestea, citeste aici.