Intelepciunile antice este primul volum al operei lui Michel Onfray, O contraistorie a filosofiei. Lucrarea este proiectata in sase volume, dintre care ultimele doua se afla in curs de aparitie la editura Grasset. Michel Onfray, doctor in filosofie, cunoscuta figura a spatiului public francez, este, la nici 50 de ani, autorul a peste 30 de lucrari si a fondat doua universitati populare. La mai putin de doi ani de la inceperea publicarii la editura franceza Grasset, primele patru volume ale Contraistoriei filosofiei se afla deja in curs de traducere in sapte limbi. Intelepciunile antice - primul din seria celor sase volume ale lucrarii O contraistorie a filosofiei de Michel Onfray - poate fi gasit in librarii incepind de saptamina trecuta, in traducerea lui Mihai Ungurean. Cu accente polemice uneori virulente, alteori caustice, O contraistorie a filosofiei este o istorie diferita, in raspar cu cea "oficiala". Lucrarea incearca sa faca dreptate unor ginditori pe care lucrarile universitare, manualele de filosofie, antologiile si enciclopediile ii omit aproape sistematic. In opinia autorului, motivul este simplu: istoria o scriu invingatorii - in speta, idealistii, in frunte cu Platon . Acestia din urma s-au impus in fata materialistilor, cinicilor, cirenaicilor sau epicurienilor, pentru ca, dupa triumful oficial al crestinismului, idealismul sa apara in mod traditional drept singura filosofie demna de acest nume… In replica, Michel Onfray prezinta momentele ce marcheaza devenirea unei filosofii "care nu se constituie impotriva trupului, in ciuda lui sau fara el, ci cu el". Ceea ce a rezultat este o fascinanta "galerie de ginditori care pactizeaza cu trupul, care nu fac din el un dusman ce trebuie dispretuit, maltratat , doborit". Al doilea volum al lucrarii lui Michel Onfray, Crestinismul hedonist, va aparea in librarii in aceasta primavara. Urmatoarele patru volume: III. Les libertins baroques IV. Les ultras des lumieres V. L'eudemonisme social VI. Les machines desirantes La nici 50 de ani, Michel Onfray, doctor in filosofie, a publicat aproape 30 de lucrari si a fondat doua universitati populare: l'Universite Populaire du Gout din Argentan (orasul natal al autorului) si l'Universite Populaire din Caen. Lucrarile sale ofera o teorie asupra hedonismului, "una dintre filosofiile incompatibile cu teoriile iudeo-crestine si, prin urmare, indepartata din istoriografia dominanta. In opozitie cu idealul ascetic insusit de scoala dominanta a gindirii, hedonismul sugereaza identificarea binelui suprem cu propria placere si cu placerea altora. Realizarea aceastei balante - placerea proprie este in acelasi timp si placerea celorlalti - presupune o abordare a subiectului din diferite unghiuri: politic, etic, estetic, erotic, bioetic, pedagogic, istoriografic", afirma autorul. Prin operele sale a celebrat simturile blamate, cum ar fi mirosul si gustul: Le Ventre des philosophes. Critique de la raison dietetique (1989; Pintecele filozofilor. Critica ratiunii dietetice, 2000) (Premiul Fondation del Duca si Premiul Chiavari), L'art de jouir. Pour un materialisme hedoniste (1991), Les Formes du Temps. Theorie du sauternes (1996) si La Raison Gourmande. Philosophie du gout (1995; Ratiunea gurmanda . Filosofia gustului, 2001) (Premiul Liberte Litteraire). Cu toate aceastea, nu neglijeaza nici vazul: L'oeil nomade (1993), Metaphysique des Ruines (1995), Splendeur de la catastrophe (2002), Les icones paiennes (2003) si Epiphanies de la separation (2004. S-a preocupat sa formuleze o etica moderna atee in Cynismes. Portrait du philosophe en chien (1990), apoi in La Sculpture de Soi. Une ethique esthetique (1993) (Premiul Medicis) si sa propuna in acest sens o formula politica in Politique du rebelle. Traite de resistance et d'insoumission (1997). De asemenea, a propus variatii pe tema hedonista in volumele unui jurnal filosofic: Le Desir d'etre un volcan (1996), Les vertus de la foudre (1998), L'archipel des cometes (2001). Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro