Social

O concediere bine negociata poate aduce si 360.000 de euro

Angajati si angajatori nemultumiti, toti vor acelasi lucru in cazul unui conflict de munca: intelegerea avantajoasa. Cum se pot proteja angajatii de concedierea abuziva? Cum ar trebui sa arate contractul de munca astfel incit sa multumeasca atit angajatorul, cit si angajatul? Avocatii specializati in dreptul muncii si managerii de resurse umane recomanda potentialilor angajati sa fie onesti in privinta CV-urilor, iar angajatorilor - fise de post clare privind responsabilitatile functiei. Incalcarea drepturilor prevazute in contract sau formulari ambigue aduc cu sine conflicte de munca ce se sting numai dupa ce se platesc bani grei pentru incheierea unei intelegeri „amiabile“. 20 de lefuri si a plecat „Intr-o vineri sau simbata, mi s-a spus sa ma pregatesc de o intilnire cu primii doi oameni din companie, la sase seara. La ora 15.00, personalul a primit ordin sa plece; nu iti trebuie multa imaginatie ca sa iti dai seama ca o sa se intimple ceva, presimti asta. La ora sase, mi s-a spus: «Alex, ne-am gindit noi si am ajuns la concluzia ca de miine nu mai lucrezi aici». «Dar de ce?», am intrebat eu. «Nu conteaza, ca noi decizia am luat-o.» Insistind, ei au raspuns ca nu merge treaba... Asta in conditiile in care, in ’94, eu reusisem sa cuceresc piata, sa obtin pentru compania la care lucram 92% cota de piata. Uite aici banii pe trei luni, semneaza-ti demisia, ca sa nu ajungem la altele. Am disparut pur si simplu, timp de trei luni, in concediu medical , nu mai raspundeam la telefonul fix, la semnalele de pe pager, nimic. Am ramas agatat de ei vreo cinci luni, timp in care am tot negociat. A doua intilnire cu cei doi a fost impreuna cu avocatul lor, parca de la Nestor&Nestor, cind au incercat sa ma convinga sa-mi semnez demisia si sa imi dea mai multi bani. Daca prima data mi-au dat trei salarii, a doua oara mi-au oferit sase. Am cedat cind mi-au dat cit mi-au oferit ei, adica aproape 20 de lefuri“, a incheiat povestea concedierii sale Alexandru Ilie, fost director de vinzari intr-o corporatie din Romania. Onestitatea CV-ului, motiv de concediere Cauzele care duc la aparitia unui conflict de munca sint diferite. Compatibilitatea unui om cu echipa, aptitudinile lui profesionale si conduita fata de regulile societatii ajung sa fie motivele invocate de companiile angajatoare. „Toate cele trei motive sint strins legate de corectitudinea cu care ei isi fac CV-urile. Multi au inceput sa isi redacteze un CV ireprosabil, sa includa fapte neadevarate. La compatibilitatea cu echipa, multi folosesc formule-sablon, ajutati de manageri de resurse umane sau cu ajutorul unor carti de specialitate din librarii, si spun ca sint persoane creative, lucreaza peste program, fara sa aiba probleme, ca au disponibilitate de a calatori, motive puse doar pentru a cistiga interviul“, transeaza avocatul Iulian Patrascanu. Odata descoperite cauzele, apare iminenta unui conflict de munca in maximum un an. „Angajatorul are o toleranta de sase luni, maximum un an, in care se fereste sa isi concedieze angajatul, daca nu corespunde din punct de vedere profesional sau al aptitudinilor personale. Acest lucru se leaga si de procesul de evaluare de la sfirsit de an“, explica avocatul specialist in dreptul muncii, reprezentant al multor companii care au avut probleme cu angajatii lor. Contractul este esential Magda Volonciu, avocat, clarifica ce anume ar trebui sa cuprinda orice contract de munca. „Omul trebuie sa stie ce are de facut - sarcinile generale pe care trebuie sa le duca la bun sfirsit, unde va presta aceasta activitate si cit va fi remunerat, pretuit pentru munca sa“, rezuma Volonciu. In afara de o fisa de post clara, contractul de munca ar trebui sa reglementeze si chestiunea orelor suplimentare, procedura de evaluare si acordare a bonusurilor, precum si modul de implementare a regula-mentului intern al compa-niei. „Companiile tind sa nu respecte contractul incheiat cu salariatul. Avem situatii in care politica de angajare nu este implementata intr-un anumit caz, iar salariatul ajunge la situatia in care realizeaza ca intr-un fel a negociat si altfel se intimpla. Un exemplu bun ar fi cu un salariat ce si-a negociat contractul in care se prevedea ca trebuie sa primeasca si bonusuri. Compania nu avea politica de bonus. El s-a trezit la sfirsit de an cu o situatie buna, fiind manager de vin-zari, dar nu exista o formula de acordare a bonusului. A actionat compania in justitie si a cistigat dreptul de acordare a bonusului, prevazut in contract, dar pentru care nu exista nici o procedura de acordare“, spune Patrascanu. Dai in judecata compania, nu te mai cauta nimeni Daca firmele se feresc de procese pentru a nu avea parte de publicitate negativa care sa trezeasca dorintele justitiare ale salariatilor, oamenii opteaza uneori pentru intelegeri avantajoase dintr-un alt motiv: referintele. „La noi inca exista cultura referintelor si obiceiul, inclusiv al agentiilor de recrutare, de a le cere telefonic la locul de munca. Salariatul se pune la adapost ca isi va gasi de munca, isi da seama ca exista un conflict de munca si prefera o intelegere prin acordul partilor, in care angajatorul da referinte neutre“, declara Patrascanu. „Vinatorul de capete“ pentru companiile de top, George Butunoiu, sustine ca exista riscuri mari pentru un salariat care da in judecata compania la care lucreaza: „Cei despre care se stie ca au dat compania in judecata, nici nu mai sint luati in calcul pentru eventuale recrutari“. Avocatul iti poate aduce de la trei la 36 de salarii Ca orice conflict, si cele de munca ajung mediate de avocati. „Oamenii incep sa fie constienti de valoarea lor in companie si sa caute avocati pentru asistenta juridica pe fond“, e de parere avocatul specializat in dreptul muncii, Iulian Patrascanu. Cum nici o companie nu isi doreste publicitate negativa, intelegerea partilor ajunge solutia pentru problemele iscate intre angajator si angajat. „Cu cit pozitia este mai mare, cu atit se ajunge la o incetare amiabila. Totul sta sub semnul sumei de bani pe care salariatul o primeste; am auzit de indemnizatii de la un an pina la trei ani“, a declarat Patrascanu. Practic, pentru pozitii de management de mijloc, se poate ajunge la o suma de incheiere a intelegerii care se ridica la 4.500 de euro, echivalentul a trei salarii pe trei luni, iar in cele de top management , la 360.000 de euro - un salariu de 10.000 de euro ori 36 de luni. Avocatul care se ocupa de negocierea intelegerii cistiga si el din aceasta stingere a conflictului. „In cazul reprezentarii salariatului, tariful este modic, insa onorariul de succes poate ajunge la 20% din beneficiile intelegerii“, explica Patrascanu.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea