Un spectacol dinamic, colorat, unitar, de echipa, tineresc , care sparge in buna masura sabloanele traditionale ale spectacolului cu vedete. Aceasta este noua montare a operei mozartiene "Nunta lui Figaro", o coproductie a teatrelor lirice din Bucuresti si din Timisoara. Spectacolul urmeaza a fi sustinut alternativ pe cele doua scene. Alexander Radulescu, tanar regizor din Germania, dispune de un spirit artistic mobil, imaginativ, de o buna cunoastere a muzicii, aspect sesizabil in planul miscarii, al imaginii scenice. Nu poti sa nu deduci ca dezvolta o excelenta relatie, autentic stimulatoare, cu echipa internationala - de aceasta data - a tinerilor vocalisti. Caracterele sunt bine conturate. Elementele de decor, de costum, apartin Rococo -ului vienez, de mijloc de secol XVIII. Dar ele nu sufoca spatiul scenic, dimpotriva, creeaza sugestii utile unei detasari observate din perspectiva spectatorului zilelor noastre. Ma refer la actualizarile deloc flagrante privind costumul si raporturile dintre caractere. Caci drama lui Beaumarchais este translata in termenii firesti, atat de actuali, ai raportului dintre tiranie si libertate, dintre vechi si nou. Spatiul scenic este functional impartit de pictorul scenograf Adriana Urmuzescu, cu ajutorul panourilor mobile, ce sugereaza - atunci cand sunt reunite - o scena galanta, parca preluata din atelierul de pictura al lui Antoine Watteau. Jocul umbrelor in intuneric are efect cand nu se abuzeaza. In rolul titular, baritonul Ionut Pascu este dezinvolt si Ð atunci cand nu forteaza Ð etaleaza o generoasa impostatie a glasului. Actualmente angajata a Operei de Stat din Viena, soprana Laura Tatulescu intruchipeaza rolul ideal al subretei; dispune de capacitatea unei rapide acomodari cu spatiul scenic si cu sala. Buna pregatire in plan vocal, caractere atent diferentiate in plan scenic, prezinta mezzosopranele Andreana Nikolova din Bulgaria si Vikena Kamenica din Albania. O voce atent lucrata de tenor liric, utila in genul operei, cu posibilitati inclusiv in genul vocal-simfonic, etaleaza timisoreanul Gergely Nemeti. Prezente apreciabile in spectacol au avut, de asemenea, soprana Simonida Lucescu, baritonul Florin Simionica, din Bucuresti, soprana Eriona Gjyzeli din Albania. Excelenta s-a dovedit a fi pregatirea muzicala a ansamblurilor; au putut fi coagulate viziuni apropiate in ce priveste vocalitatea mozartiana. Dirijorul italian David Crescenzi a potentat in mod uimitor disponibilitatile ansamblului orchestral, a dat cursivitate spectacolului! Publicul Operei bucurestene este de orientare prioritar traditionala, care vine in sala pentru a asculta voci si mai putin pentru a aprecia dramaturgia spectacolului. A fost treptat cucerit. In final, i-a ovationat pe realizatori. Este o realizare in mare parte posibila datorita acestei utile formule de spectacol, implinit acum impreuna cu Opera din Timisoara. Este inedita pentru noi formula spectacolului de opera, care poate fi salvatoare in cazul teatrelor lirice mici si mijlocii. In aceste conditii, crearea in urma cu cativa ani a Asociatiei CEE Musiktheater din Viena se dovedeste a fi utila pe directia sustinerii, in baza formulei de coproductie, a teatrelor din Europa Centrala si de Est, a tinerilor cantareti, dirijori, realizatori de spectacole de opera. Initiativa apartine acestui intreprinzator spirit managerial care este domnul Ioan Holender , directorul Operei de Stat din Viena. Sprijinul financiar este asigurat de Fundatia Culturala "Deutsche Bank", iar parteneriatul public-privat functioneaza cu sprijinul Ministerului Culturii si al American Express.