Nisipuri miscatoare la temelia Kosovo

Independenta provinciei Kosovo poate provoca o criza diplomatica similara celei de dupa invazia SUA in Irak. Parlamentul sirb a adoptat cu o majoritate covirsitoare o rezolutie conform careia „orice recunoastere unilaterala a independentei Kosovo va avea consecinte impredictibile asupra stabilitatii regionale“. Recunoasterea independentei fara acordul Natiunilor Unite va provoca „un raspuns energic“ al Belgradului, se mai arata in rezolutie. Oficiali guvernamentali sirbi, citati de Associated Press, au aratat ca acest „raspuns“ ar putea implica si incetarea relatiilor diplomatice. Pe fondul avertismentului lansat de Belgrad, reprezentantii Grupului de Contact pentru Kosovo s-au intrunit, ieri, la Viena, pentru a deschide o noua runda de negocieri privind statutul provinciei Kosovo. Grupul de Contact, format din SUA, Rusia, Marea Britanie, Franta, Germania si Italia, este marcat de divergente chiar in rindul statelor europene. In timp ce britanicii sint de acord cu solutia Wahingtonului de a recunoaste independenta Kosovo , fara acceptul ONU, Franta si Germania sint mult mai prudente. O eventuala declarare unilaterala a independentei Kosovo, sprijinita de SUA, ar putea provoca chiar diviziuni similare celor din perioada invaziei americane in Irak, considera oficialii europeni. „Este una dintre cele mai dificile probleme pe care europenii le-au intilnit“, a declarat ministrul francez de externe, Bernard Kouchner . „Este o reuniune la nivel de experti, o reuniune tehnica si nu una politica. Nu se asteapta nici un anunt important“, a caracterizat intrunirea de la Viena purtatorul de cuvint al diplomatiei ruse, citat de AFP. In Grupul de Contact, Rusia nu are drept de veto, asa cum se intimpla in Consiliul de Securitate al ONU, unde Moscova a respins, pina acum, trei rezolutii privind independenta Kosovo. Partile sirba si kosovara nu au fost invitate la intrunirea de la Viena. SUA si UE au oferit sirbilor si kosovarilor un rastimp de 120 de zile pentru a ajunge la un compromis. Miza este transferul jurisdictiei detinute, din 1999, de ONU catre Uniunea Europeana, asa cum prevedea planul mediatorului finlandez Ahtisaari. Belgradul si Moscova considera insa ca o asemenea mutare ar facilita declararea independentei provinciei.