Social

NATO ar bate palma cu India

Dupa
Afganistan ar putea urma Sudanul. Deocamdata, Alianta face manevrele extinderii in Asia. Unde India este o reduta esentiala pentru incorsetarea Chinei. Desi s-a dorit sa treaca cat mai neobservata, intalnirea dintre ministrul de externe al Indiei si seful Aliantei Nord-Atlantice, in apropierea Adunarii Generale a ONU, a punctat si mai bine manevrele navale ale NATO de-a lungul coastelor africane si din Oceanul Indian. Chit ca aliatii europeni misca in frontul din Afganistan, SUA au scos deja Alianta din Europa si o antreneaza pentru Africa, Orientul Mijlociu si Asia. Traseu pe care SUA curteaza acum India si prin NATO. Intalnirea dintre Pranab Mukherjee si Jaap de Hoop Scheffer s-a petrecut pe 28 septembrie si a durat 45 de minute, dupa ceasul observatorilor nedoriti. Cu doua luni inainte, o misiune navala a NATO pornea pe un drum de doua luni, cu zabava in apele Oceanului Indian. In loc sa treaca direct prin Canalul Suez, navele Portugaliei, Olandei, Germaniei, Danemarcei, Canadei si Statelor Unite au plutit cale de 12.500 mile marine de-a lungul coastelor vest-africane, prin dreptul Deltei Nigerului - unde au loc lupte pentru petrol -, au ocolit Cape Town, ca sa urce spre Cornul Africii - unde au facut exercitii in largul Somaliei terorizate - si s-au intors in Mediterana prin Marea Rosie, la sfarsitul lui septembrie. Baile de voie in Oceanul Indian s-au facut cu ocazia statio­narii timp de patru zile in insulele Seychelles. Scopul misiunii unuia dintre cele patru grupuri navale permanente ale NATO a fost "sa demonstreze ca Alianta are capacitatea sa raspunda la situatii de criza la scara globala si sa stabileasca relatii cu alte organizatii maritime". Pe drum, exercitiile aliate au vizat "asigurarea securitatii maritime, siguranta trecerii navelor si sprijinirea unei abordari internationale coordonate a protectiei rutelor energiei". Parteneriate aliate globale Pentru exercitiile „Malabar 2007”, India a acceptat ... Summitul NATO de la Bucuresti din aprilie 2008 nu va fi dedicat doar extinderii - cu Croatia ori Georgia, careia i se opune Franta -, ci si consolidarii capacitatilor de a lucra cu parteneri din jurul globului. Noul concept strategic povestit la summitul de la Riga din noiembrie 2006 este unul total: operatiuni in afara zonei traditionale de responsabilitate, ca raspuns la provocarile globale la adresa securitatii si stabilitatii internationale. Amenintarile pe care SUA le pun in fata Aliantei sunt: extremismul violent, terorismul, proliferarea nucleara, statele esuate, atacurile cibernetice si insecuritatea resurselor de energie. Aurul negru si arab Multe dintre aceste amenintari baltesc de mult in diferite state ale Africii. Revirimentul interesului american pentru Africa este cresterea influentei Chinei, in detrimentul dominatiei Occidentului. Circa 15% din petrolul importat de americani are origine africana, dar Sudanul, de pilda, exporta majoritar in China. Luna aceasta si-a inceput activitatea noul comandament pentru Africa al armatei americane. SUA considera ca "AFRICOM poate asista eforturile NATO pe continent" si invers: americanii pot furniza europenilor sprijin logistic si antrenament militar profesionist contra acces la capacitatile si experienta europenilor pe continent. Oricum, SUA au planuri mari in Africa: nu actiuni punctuale impotriva unor lorzi ai razboiului, ci operatiuni de anvergura regionala, posibil si militare. Alte intalniri de gradul trei au loc in apele arabe si asiatice. La insistentele SUA si cu toata reticenta Rusiei, Consiliul de Securitate al ONU tocmai a acordat coalitiei din Afganistan dreptul de a efectua interceptari pe mare, legate de alimentarea cu arme a insurgentilor de la frontiera afgano-pakistaneza. Analistii geostrategiilor cred ca se va legitima astfel si prezenta navala a NATO in Marea Arabiei si Oceanul Indian – pozitii deja castigate de SUA in conflictul cu Iranul. Prin Dialogul Mediteraneean din 1995 si Initiativa de Cooperare de la Istanbul (ICI) din 2004, navele Aliantei au ajuns din estul Mediteranei in Golful Persic . Dupa aderarea Arabiei Saudite la ICI, in ia­nuarie, NATO doreste acum si o formalizare a relatiei cu statele Consiliului de Cooperare a Golfului. Mersul nipon pe ape Americanii pot crede ca experienta de lupta a ... Dupa care, mai trebuie umplut doar golul din Oceanul Indian. Pentru ca, in Asia-Pacific, NATO are deja piloni interesati, ca Japonia, Coreea de Sud, Australia si Noua Zeelanda. Regimurile arabe aliate ale SUA nu ar putea participa insa la "clubul democratiilor asiatice" pe care il promoveaza Japonia si Australia - si din care nici China n-ar putea face parte. De fapt, alaturi de "valorile comune" (euro­atlantice), la Tokyo si chiar la Canberra se vorbeste si despre "amenintarile comune" – una fiind cresterea bugetului militar al Beijingului. La inceputul anului, fostul premier nipon Shinzo Abe vizita cartierul general al Aliantei din Bruxelles pentru a defini Japonia si NATO ca parteneri - pe a caror agenda s-ar afla proliferarea nucleara (Coreea de Nord si Myanmar), prevenirea unui conflict in Stramtoarea Taiwan si contrabalansarea Organizatiei pentru Cooperare de la Shanghai (acel "NATO asiatic" forjat de Beijing si Moscova). Daca in Vest Rusia sta totusi la o masa verde cu NATO, in Est, China se declara amenintata de noua trilaterala SUA-Japonia-Australia, care va fi dotata si cu sisteme (anti)balistice comune. In cultura chineza, scutul este citit ca o amenintare, pentru ca poate face atacul inutil (Jin Linbo, de la China International Studies Institute, citat de MK Bhadrakumar in "Asian Times"). Al patrulea as al Asiei americane Ca si pentru SUA, si pentru NATO un sistem de securitate solid in Asia cere si participarea Indiei. Cu toate problemele domestice, acelasi internationalist Shinzo Abe pleda, in vara, la New Delhi, pentru o "coalitie a democratiilor Asiei". La inceputul toamnei, India gazduia "jocurile" militare "Malabar 2007": primite in Golful Bengal, SUA, Australia, Japonia, Singapore au exersat, alaturi de India, lupta cu piratii marilor Sudului si coordonarea interventiilor umanitare. Si primii pasi ai unui posibil sistem de aparare colectiva. Dupa destul avans al schimburilor militare, se cuvine crearea unui cadru de securitate regionala. Tokyo preseaza New Delhi in sens politic, iar Washingtonul, in sensul "interoperabilitatii" fortelor militare – pana la acceptarea scutului balistic american. Eterna si fenomenala China Beijingul face restul: interesata sa-si protejeze rutele petrolului african si arab, China iese prin Pakistan la Marea Arabiei si prin Myanmar taman in Golful Bengal spre Stramtoarea Malacca. Adepta a multipolaritatii – mai mult decat clameaza Japonia sau Australia – India nu doreste unipolaritatea pe care China ar putea-o crea in Asia. De unde si participatiunile indiene la dialogul strategic SUA-Japonia-Australia si analele consultarilor India-NATO, inca nefacute publice, dar care ar putea depasi in valoare actiunile din Afganistan. Pe de alta parte, includerea Indiei intr-un "NATO asiatic" i-ar afecta considerabil relatia cu China vecina, partenera si rivala. Ceea ce in intelepciunea indiana, la fel de milenara, nu se face. New Delhi vorbeste despre integrarea economiei asiatice pe seama potentialelor cumulate sino-indiene si despre importanta parteneriatului dintre India si China pentru pacea si dezvoltarea globala - de dupa emergenta centrului de putere economico-politico-asiatic in ordinea internationala. Diplomatiei indiene ii ramane doar sa-i convinga si pe chinezi cel putin ca alinierea la un sistem de securitate asiatic dirijat de americani nu este una ofensiva. Iar coalitiei de guvernare la New Delhi sa ramana la putere cu acelasi sprijin al comunis-tilor care refuza pactul nuclear cu SUA. Plus Israel Ajuns cu campania electorala pentru Casa Alba tocmai la Londra, prezidentiabilul Rudolph Giuliani a marturisit pentru "New York Times"-ul de acasa ca el vede o extindere mult mai larga a NATO, cu invitarea Israelului – dar si a unor state ca Japonia, Australia si India, care impartasesc, cu SUA, "standardele de baza ale bunei guvernari, disponibilitatea militara" si "responsabilitatea globala". Giuliani – vechi suporter al statului israelian, cu ochii pe alegatorii evrei americani – s-a declarat increzator ca Israelul "ne poate ajuta in efortul impotriva terorismului". "Sunt o democratie. Sunt aliati ai SUA. Ei trebuie sa decida daca asta ar fi in interesul lor national" – a mai spus fostul primar general al New York-ului. Chestiunea includerii Israelului in NATO a fost pomenita de mai multe administratii ale SUA, dar e greu de crezut ca invitatia ar avea acordul tuturor statelor aliate. Un picior in Australia Australia si NATO au semnat un acord de intarire a legaturilor de securitate si schimb de informatii. Momebtul este privit si ca o transformare a "aliantei democratiilor", creata in timpul Razboiului Rece intr-o forta globala. Oficial, Australia este "tara de contact" a Aliantei Nord-Atlantice, dar fortele lor militare au stabilit deja legaturi mai puternice si precise in Afganistan, unde militarii australieni actioneaza sub comanda NATO. Dupa ratificarea in parlamentul de la Canberra a tratatului semnat de catre ministrul australian de externe, Alexander Downer, si secretarul general al Aliantei Nord-Atlantice, Jaap de Hoop Scheffer, la inceputul lunii, la New York, Australia va avea acces la evaluarile de securitate ale NATO, inclusiv in privinta terorismului international, si la chestiuni operationale care pot privi personalul fortelor australiene. Contributor la campaniile SUA Semnarea tratatului vine la doar o saptamana dupa ce ministrul australian al apararii, Brandan Nelson, critica statele NATO pentru esecul indeplinirii sarcinilor din Afganistan: deplasarea a numai 40.000 de militari dintr-un efectiv cumulat de doua milioane este inacceptabila - a spus seful politic al celor 970 de "diggers" trimisi in Afganistan si 1.650 in Irak. Ambasadorul Canberrei la ONU, fost ministru al apararii intr-un alt guvern al rezistentului premier John Howard, a apreciat insa, dupa semnarea tratatului, ca strangerea legaturilor cu NATO este in interesul Australiei: "Pe masura ce NATO vizeaza operatiuni in afara zonei geografice originare de responsabilitate – in mod particular pe masura ce urmareste sa ia parte la raspunsurile date de provocarile globale, precum terorismul international". Colaborator extern "Avem valori comune – capacitati militare consacrate si in curs de formare si pentru prima oara am actionat sub comanda NATO. In plus, am urmarit sa construim mecanisme de permitere a schimbului de informatii si a interactivitatii operationale", a explicat Robert Hill, citat de jurnalul "The Australian". Ministrul Downer anuntase inca din toamna trecuta ca Australia va dezvolta modalitati de interoperabilitate cu fortele NATO – intre care schimbul de informatii clasificate si antrenamente pentru raspunsul la un atac cu "bomba murdara". Pe de alta parte, Downer respingea atunci ideea ca Australia ar putea deveni membra a NATO, pe motiv ca geografia si angajamentele regionale semnificante ale continentului australian ar face dificila calitatea formala de membra a aliantei militare. Hill adauga: desi nu exista din nicio parte propunerea ca Australia sa devina membra a NATO, evolutia relatiei lor nu este decisa. Misiunile exotice ale Aliantei In ultimii ani, NATO a luptat cu talibanii si Al-Qaida in Afganistan, unde are circa 40.000 de militari, este implicata in antrenarea fortelor de securitate ale Ira­kului, a furnizat suport logistic misiunii Uniunii Afri­cane la Darfur si a participat la operatiuni umanitare dupa tsunamiul din Indonezia, uraganul din New Orleans si un ultim mare cutremur din Pakistan. NATO al II-lea Un deceniu dupa implozia URSS, sistemul relatiilor internationale a fost poate si mai amenintator decat cel tot mai multipolar care s-a ivit apoi: nu se profilasera inca necesarele adversitati. Dupa 2000 – de fapt 2001 -, apele s-au mai limpezit, adica situatia s-a complicat intr-un mod clar. Doar Rusia pare sa fi ramas la stadiul luptei numai cu SUA, mai precis cu scutul antibalistic american din ograda noilor aliati europeni. E drept, Moscova revine in forta si la Damasc, Caracas sau Jakarta – ori Beijing, New Delhi sau Teheran -, cu obiective la fel de dezideologizate ca si ale restului lumii: vanzarea de arme si, astfel, influenta politica pentru impartirea diferitelor piete – cum ar fi cea a reactoarelor nucleare. SUA s-au ales insa cu noi inamici/adversari redutabili. Primul este extremismul/terorismul islamist. Urmeaza ambitiile globale ale Chinei - unele pe cale de indeplinire, de pilda in Africa, pe ale carei resurse chinezii devin "stapani" prin investitii, livrari de arme, cadouri sociale si sprijin politic international pentru tartorii locali. In Europa, SUA sunt interesate acum mai mult de Est, si nu doar pentru supravegherea unei Rusii in refacere, cat pentru apropierea de Asia Centrala si Orientul Mijlociu: rezervoarele de care depind si partenerul european, si cresterea chineza, dar si terenuri de formare a terorismului islamist globalizat. Pentru construirea securitatii SUA in afara Europei, chiar si NATO poate fi o scula potrivita, mai ales ca ii trebuie un nou job (concept strategic). Numai ca Alianta care a castigat Razboiul Rece fara sa traga un foc are pentru Pentagon doua mari tare, verificate intai in Balcani, acum si in Afganistan. Democratiile europene au devenit extrem de pacifiste: nu doar ca investesc prea putin in propria aparare, dar restrictioneaza angajarea militarilor lor in situatii de lupta. Pe de alta parte, risipesc resursele militare si asa reduse pentru o fantezista armata europeana comuna - in loc sa se concentreze pe misiunile pe care SUA le sortesc acum NATO. Comentatori americani - de la National Review - recomanda ca SUA sa-si creeze o noua alianta globala, impreuna cu membrele NATO care iau in serios apararea: Marea Britanie, Turcia sau Polonia plus India, Australia, Japonia, Singapore ori chiar Israel. NATO nu ar fi dezmembrat , ci doar "degradat" in ochii Washingtonului. Cu timpul, verigile astazi slabe si-ar putea reconsidera politicile de aparare, iar cele doua aliante s-ar putea uni. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
  •   2007-10-16
  •  
  •   comentarii

Articol scris de

Acasa.ro

Vezi toate articolele

Articole din social

Sfatul expertului

Expert Acasa.ro, Ovidiu Leonte: Cum se transporta un computer

Expertul Acasa.ro, Ovidiu Leonte, specialist IT&C

Pune o intrebare


Citeste pe Romaniatv

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, psihoterapeutul Alexandru Busila:  Condu-ti tu cariera, nu lasa cariera sa te conduca!

Expertul Acasa.ro, psihoterapeutul Alexandru Busila

Pune o intrebare