Dan Alexandru Condeescu ( foto ), cel care a condus timp de 17 ani Muzeul National al Literaturii Romane, s-a stins din viata ieri, de sarbatoarea Adormirii Sfintei Maria, la varsta de 57 de ani, in urma unei suferinte indelungate cauzata de un cancer la prostata.Istoric si critic literar, Alexandru Condeescu conducea, din 1990, Muzeul National al Literaturii Romane, iar din februarie 1992 a fost redactor-sef al revistei editate de MNLR, "Manuscriptum". In acest interval, muzeul a fost restaurat integral, iar revista a ajuns cu aparitiile la zi. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din Romania si al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania, precum si Presedintele Sectiei de critica literara a Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti. Tot el este cel care a infiintat editura MNLR, coordonand o serie de colectii. A incercat in toti acesti ani sa modernizeze "conceptul" de muzeu literar organizand numeroase activitati cu scriitori, artisti, regizori si actori si, de asemenea, colocvii, performance-uri, spectacole-lectura, cenacluri etc., precum si o seama de expozitii literare importante atat in tara, cat si in afara. Fiind unul dintre colaboratorii lui Nichita Stanescu, in ultimii ani de viata ai poetului, Alexandru Condeescu i-a editat integral opera. De-a lungul timpului a primit diverse premii literare si medalii printre care: Premiul pentru critica (1977) si Premiul special (1985) pentru editia "Ordinea cuvintelor" (Nichita Stanescu) ale revistei ,,Luceafarul", Premiul pentru eseu al Consiliului Ziaristilor din Romania (1988), Premiul pentru critica si istorie literara ,,Nichita Stanescu", Ploiesti 2004, Medalia "150 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu". In anul 2000 a fost decorat cu Ordinul "Serviciu credincios" in rang de cavaler.Potrivit MNLR, trupul neinsufletit va fi depus in Rotonda Muzeului, iar funeraliile vor avea loc vineri, ora 13.00, la Cimitirul Sf. Vineri. Dumnezeu sa-l odihneasca! Prin disparitia sa neasteptata, Alexandru Condeescu lasa in incercata noastra lume literara un gol dureros, cu care se va obisnui foarte greu, si un puternic sentiment de frustrare si consternare. A fost un om care stia sa daruiasca (asa cum putini dintre semeni stiu s-o faca) iubire si pretuire in jurul lui, cu o exemplara buna cuviinta si un respect neconfectionat. Umorul plin de spirit il insotea in orice imprejurare ca un fel de scut ludic, purtand amprenta inconfundabila a inteligentei lui vii. Ani de zile a facut cronica literara , cu MARE talent, in revistele literare. A scris o carte despre Caragiale, care va ramane in Istoria Literaturii si, nu cu mult timp in urma, a incheiat dupa o munca de ani si ani de zile, Editia Definitiva - Nichita Stanescu, opera de istoriograf extrem de minutioasa, cu un aparat critic exemplar. Ca director al Muzeului Literaturii Romane, Alexandru Condeescu a avut intotdeauna forta de-a nu abdica de la nici o indatorire, de-a fi atent la durerile si bucuriile celor din jur, de-a nu avea pulsiuni dictatoriale sau lasitati penibile. Este de notorietate neputinta lui de-a refuza, de-a spune "nu" sau de-a judeca pripit. Salva mereu dintr-un moment greu pe cineva, stia sa asculte si se implica, ajutand. Numele lui ramane legat de revista "Manuscriptum" pe care a slujit-o cu fervoare literara participativa si aplomb critic, facand din fiecare aparitie un eveniment cultural. Editura "Muzeului Literaturii Romane" a fost de asemenea inca un drum pe care Alexandru Condeescu a stiut sa-l netezeasca catre scriitori si cititori, marturie fiind atatea si atatea titluri importante, ca si numeroasele premii de prestigiu. Lansarile de carte se deschideau de regula cu un cuvant spus de el, pe un ton si o incarcatura culturala care fascinau. (continuarea in Ziua )