Un student din doi ramine restantier pe motiv ca are un job, iar universitatile fac tot posibilul sa-si tina studentii in amfiteatre. In luna septembrie majoritatea universitatilor au programata „sesiunea de toamna“, adica sesiunea salvatoare pentru cei peste 40% dintre studentii care si-au picat examenele din timpul anului sau nu le-au sustinut. Procentul restantierilor difera de la o universitate la alta. De exemplu, la Universitatea Politehnica din Timisoara, „75% dintre studenti au restante pentru toamna din cauza exigentei profesorilor“, dupa cum spune Nicolae Robu, rector la UPT. Cit despre studentii care lucreaza, rectorul precizeaza ca „nu exista indulgenta, insa exista o oarecare intelegere privind prezenta la cursuri si posibilitatea de a recupera laboratoarele“. Creditele salvatoare Cele mai multe restante se fac in primii ani de scoala, dar „este chiar normal sa existe restante pentru ca unii studenti au joburi“, dupa cum spune Ion Rosca, rectorul Academiei de Studii Economice din Bucuresti. “Pe sistemul de patru ani, cel mai mare numar de restante se fac in anul II. In cel de trei ani, nu este nici o diferenta, cu exceptia anului terminal in care sint cele mai putine restante, pentru ca multi vor sa dea licenta”, spune rectorul Rosca. Sistemul de credite modifica notiunea de restantieri, pentru ca “trebuie sa ai 40 din 60 de credite”, spune Dan Stematiu, rectorul de la Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti. “Chiar studentii care iau bursa au restante pentru ca au trei sesiuni la dispozitie in care isi pot lua examenele. De exemplu, dau trei examene in prima sesiune si restul in a doua sau a treia, cind considera ca sint mai bine pregatiti”, spune Stematiu. Pentru Dumitru Oprea , rectorul de la Universitatea “Al. I. Cuza” din Iasi, lucrurile stau altfel: “Culmea, copiii cu probleme, care sint nevoiti sa munceasca, isi vad si de scoala. Nevoia ii invata”. Bataie pentru locurile de la buget O noutate in sistemul de invatamint este reclasificarea studentilor dupa fiecare an universitar, in functie de mediile obtinute. La ASE, aceasta strategie este valabila de anul trecut. “Astfel ca un student de pe locurile de la buget poate ajunge pe locurile cu taxa, daca nu isi mentine performantele. Oricum, cam 80% dintre ei isi pastreaza locul”, spune Ion Rosca, rectorul de la ASE. Cu toate ca la ASE nu exista o sesiune de toamna, studentii au sanse sa-si dea examenele picate dupa fiecare sesiune semestriala, in asa-numita “sesiune de reprogramare”. “In jur de 40% dintre studenti se reprogrameaza, iar 25% nu pot sa avanseze si repeta anul”, spune rectorul de la ASE. Reclasificarea studentilor se practica si la Universitatea din Bucuresti , unde „20-25% dintre studenti sint restantieri la facultatile cu profil umanist si 50-60% la stiinte“, dupa cum spune Romita Iucu, prorector la UB. Restanta, afacere la particulara La universitatile de stat, studentii platesc abia a treia oara cind repeta examenul. Suma variaza intre 200.000 si 300.000 de lei. Insa, facultatile particulare sint mai scumpe decit cele de stat si la acest capitol. De exemplu, La Universitatea „Spiru Haret“ din Bucuresti, „orice restanta costa 500.000 de lei, iar daca iti iei in fiecare an numarul de credite necesare pentru promovare, poti sa iti dai toate restantele chiar si in anul patru“, dupa cum spune George, student la „Spiru Haret“. Cele mai costisitoare reexaminari sint la Universitatea Crestina „ Dimitrie Cantemir “, unde restanta din anul curent costa 800.000 de lei. „Daca o dai in anul urmator, ai de platit 1.000.000 de lei si pretul creste pe masura ce trec anii“, spune Mihai, student la „Cantemir“. La Universitatea Romano-Americana din Bucuresti, „pretul unei restante este de 20 de euro“, spune Cristina, studenta la URA, asa ca au mai mult sau mai putin de platit, in functie de cursul de schimb valutar al zilei.