Traficantii de oameni se reprofileaza: ei au realizat ca sclavii sint la fel de profitabili ca si prostituatele, dar mai putin periculosi pentru cei care ii exploateaza. Raportul de activitate pe primul semestru al anului in curs al Directiei Generale de Combatere a Criminalitatii Organizate (DGCCO) a relevat faptul ca grupurile infractionale specializate in traficul de fiinte umane isi reorienteaza activitatea spre noi “domenii”. Din datele statistice puse la dispozitie de DGCCO reiese ca, desi exploatarea sexuala continua sa ramina principalul motiv al traficului de fiinte umane, numarul cazurilor de traficare de persoane in vederea folosirii ca forta de munca ieftina este in continua crestere. Conform directorului general adjunct al directiei, comisarul-sef Ion Gabriel Sotirescu, aceasta tendinta se face simtita la nivelul intregii Uniuni Europene, motivatia fiind aceea ca exploatarea muncii la negru este la fel de profitabila ca si exploatarea sexuala, dar mai putin riscanta. „Linia de demarcatie dintre drepturile si obligatiile pe care le au cetatenii dintr-o tara straina, privind munca, este destul de neclara“, a explicat Sotirescu, subliniind ca interesele economice ale celor care angajeaza munca la negru sint foarte mari. Paravan pentru traficanti Tot statisticile arata ca tarile preferate de traficanti sint Italia si Spania, datorita marilor comunitati de romani existente in aceste state, care permit o disimulare mai usoara a acestui gen de activitate. Mai mult, in plan extern Romania este perceputa ca o tara-sursa, dar si de tranzit, in conditiile in care securitatea granitelor romanesti este mult mai slaba decit a tarilor membre ale UE. Conform sefului DGCCO, in primul semestru al acestui an au fost inregistrate 357 de cauze penale care privesc savirsirea acestui gen de infractiuni, cu aproximativ 15% mai putine fata de aceeasi perioada a anului trecut. Pe ansamblu, fenomenul este in scadere, principalul motiv fiind formarea personalului specializat in depistarea traficului de persoane la nivelul politiei si Parchetelor. Mai mult, si la nivelul instantelor s-a realizat o specializare a judecatorilor. Afirmatia lui Sotirescu este confirmata de faptul ca numarul persoanelor condamnate definitiv pentru aceste infractiuni a crescut in ultimii ani, de la 49 in 2003, la 103 in 2004 si 146 anul trecut. Schimbare de profil In prima parte a acestui an au fost pronuntate 104 condamnari definitive in dosare de trafic de persoane "> trafic de persoane "> trafic de persoane . Cifrele sint relevante, in conditiile in care unul dintre “steguletele rosii” ale Romaniei era tocmai numarul mic de persoane trimise in judecata pentru trafic de persoane. Dintre cei 618 traficanti de persoane identificati de la inceputul anului, 116 sint femei si 97 minori, fapt explicat de politisti prin aceea ca multe dintre victime devin ulterior partase la infractiune, capatind sarcini de racolare a “clientilor” si de recrutare de noi victime. Gabriel Sotirescu crede ca fenomenul traficului de persoane poate capata amploare dupa aderarea Romaniei la UE, ca urmare a imbunatatirii nivelului de trai, tara noastra avind perspectiva transformarii din tara-sursa in tara de destinatie.