Social

Miturile celtice prind viata pe dealurile de linga Cluj

Tumu
li celtici, bijuterii gepide, un livret militar roman, dar si alte marturii ale trecutului descoperite linga Cluj aprind imaginatia arheologilor si a istoricilor. Construirea complexului comercial Polus Center la marginea municipiului Cluj-Napoca a dus la crearea celui mai mare santier arheologic din Romania de pina acum, de aproximativ 30 de hectare. Printre cele mai importante descoperiri se numara trei tumuli, unul gasit in sectorul coordonat de istoricul Mihai Rotea, ceilalti doi, in sectorul coordonat de arheologii Emilian Bota si Valentin Voisan. Un tumul este o movila din piatra sau pamint care era ridicata de popoarele antice deasupra mormintelor, pentru protectie. „Ceea ce am descoperit noi sint tumuli preistorici, de tip celtic, cu diametrul de 13 metri fiecare. Primele pietre ale acestora au aparut chiar la nivelul solului. Unul este format din blocuri de piatra fasonate, dar a fost refolosit in perioada post-romana, cind i s-a schimbat destinatia de mormint si a fost locuinta. Este un lucru inedit, nici nu avem analogii in Romania pentru asa ceva. Insa locuirea ulterioara a distrus mare parte din mormintele din tumul“, explica arheologii clujeni. Al doilea tumul descoperit de ei difera ca tehnica de constructie. „Blocurile din piatra nu sint asa de bine fasonate. Aici s-a pastrat destinatia de mormint si am gasit 19 schelete, in pozitie chircita, dar fara material arheologic in jur, adica bucati de arme, unelte, ceramica sau bijuterii. Deasupra lui insa am descoperit doua morminte secundare, gepide, care aveau diverse obiecte in ele“, spune Voisan. Al treilea tumul a fost denumit de istoricul Mihai Rotea „echivalentul regional al monumentului de la Stonehenge“. Este unicat in regiune, sustine acesta: un mormint colectiv, inconjurat de un inel de pietre, care avea in virf un menhir – un bloc din piatra sculptat, inalt de peste 1,60 metri si care reprezenta, se pare, „o divinitate subpaminteana, protectoare a mineritului“. 300 de morminte au fost gasite in total pe santierul de linga Cluj, din perioade diferite. Datarea tuturor descoperirilor va dura insa: numai pentru a se vedea din ce perioada vin osemintele gasite este nevoie de datarea cu carbon 14, care se face la laboratoare din Anglia sau Germania. Descoperirile de la Polus, cum a fost denumit, pe scurt, santierul arheologic, mai includ si doua altare din epoca romana, cu inscriptii care ar putea da indicii despre zeitatea in cinstea careia au fost ridicate; constructia in apropierea careia au fost gasite pare a fi o „villa rustica“, spun arheologii, adica o casa ridicata „la tara“ de un locuitor instarit al orasului roman Napoca. Alta descoperire de exceptie a fost mormintul unei printese gepide, care avea la git noua pandantive din aur, iar in mormint mai erau cercei, o catarama, ace, un pieptene - toate din aur si cu pietre semipretioase . Podoabe de acest gen, din aur ori argint, dar si fragmente de arme au fost gasite in mai multe morminte. Arheologii au mai gasit doua morminte gepide izolate, aflate pe marginea vechiului drum roman dintre Cluj si Gilau, si el gasit cu ocazia sapaturilor. Au mai fost descoperite vestigii care dateaza de aproape 4.000 de ani, urme ale neoliticului, ale Culturii Cotofeni, complexuri din bronzul mijlociu si tirziu, o urna celtica, podoabe romane din argint aurit, o constructie romana de 100 de metri pe 70, cu ziduri din piatra groase de 75 de centimetri, lipite cu mortar, din care s-a pastrat fundatia, precum si o diploma militara romana. „Multe lucruri au fost descoperite la nivelul solului, la mai putin de 10 centimetri sub pamint. Aproape ca puteai sa dai cu piciorul in pietre. Dar cum acolo fusesera culturi agricole atitia ani, nu avea nimeni nici un indiciu legat de ce zace in zona. Oricum, faptul ca au fost plantatii de hamei multa vreme a cam distrus lucrurile“, ofteaza Valentin Voisan. Arheologii recunosc ca a fost „o mare sansa“ ca au descoperit aceste marturii ale trecutului. „Noi nu ne-am asteptat sa gasim tot ce am gasit. In repertoriul arheologic nu exista nimic despre acest teren. A fost o surpriza totala“, spune Emilian Bota. Ei spun ca au avut parte de intelegerea si sprijinul beneficiarului, constructorul Polus Center, care a suportat, potrivit legii, costurile descarcarii arheologice. „In aceasta privinta, legea este destul de clara si avantajeaza protejarea siturilor arheologice“, spune Virginia Radeanu, consilier principal la Directia Judeteana de Patrimoniu. Apar insa probleme de la autoritatile locale. „Acestea nu prevad intotdeauna avizul de specialitate al Ministerului Culturii si Cultelor in Certificatul de Urbanism. Consecintele pot fi foarte grave, deoarece siturile si vestigiile apar dupa inceperea lucrarilor, iar oprirea acestora si demararea cercetarilor duc la o serie de complicatii atit pentru investitori, cit si pentru arheologi “, mai spune ea. In opinia sa, solutia ar fi respectarea legislatiei, dar si o mai mare colaborare a autoritatilor locale cu arheologii, inca de la alcatuirea planurilor urbanistice generale. „Cireasa“ de pe santier Arheologii Emilian Bota si Valentin Voisan considera diploma romana drept cea mai importanta descoperire de la Polus. Aceasta este din bronz si a fost emisa de imparatul Hadrian, in anul 128 d.Hr., si reprezinta un gen de livret prin care erau rasplatiti soldatii din trupele auxiliare, dupa 25 de ani de serviciu militar. Ei primeau cetatenia romana si toate drepturile care decurgeau de aici, o data ce erau lasati la vatra. „Atit din punct de vedere istoric, cit si stiintific, asta e cea mai mare descoperire. Contine informatii despre militarul care purta acest livret, iar prin studierea ei, care poate dura intre sase luni si un an, vom afla extrem de multe informatii despre miscarile de trupe romane din acea perioada“, afirma Bota.
  •   2007-07-03
  •  
  •   comentarii

Articol scris de

Acasa.ro

Vezi toate articolele

Articole din social

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, specialist marketing si vanzari Radu Mircea Chirvase: De ce ai cumpara un smartphone? (partea a II-a)

Expertul Acasa.ro, specialist marketing si vanzari Radu Mircea Chirvase

Pune o intrebare


Citeste pe Romaniatv

Citeste pe divahair.ro

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, specialist marketing si vanzari Radu Mircea Chirvase: De ce ai cumpara un smartphone? (partea a II-a)

Expertul Acasa.ro, specialist marketing si vanzari Radu Mircea Chirvase

Pune o intrebare

Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Afla mai multe detalii