Bucurestiul este principalul poluator al Dunarii si singura capitala europeana care-si arunca rahatul si deseurile industriale pe apa in jos.

Din toamna, Dunarea va deveni obiect de studiu in gimnaziu. Suportul cursurilor se numeste “Cartea Dunarii albastre” si a fost lansat ieri, cu ocazia Zilei Internationale a Dunarii. La festivitatea dedicata zilei „Dunarii albastre”, nici un oficial n-a suflat un cuvant despre poluare. Mai ales ca festivitatea organizata de Minister si propunerea ca fluviul sa devina obiect de studiu vin la cateva zile dupa ce medicii din Calarasi au interzis scaldatul din cauza pericolului de contaminare microbiologica si spun ca se afla in pericol de imbolnavire chiar si cei care primesc la robinete apa din Dunare.

Dupa festivitate , secretarul de stat in Ministerul Mediului , Lucia Varga, ne-a declarat senina ca poluam Dunarea de 10-15 ani si ca in ultimii ani nu mai aruncam atatea mizerii, nu c-ar fi facut ceva guvernul, ci pentru ca agricultura si marile societati industriale au fost puse pe butuci. Apoi ne-a explicat cate face Ministerul Mediului in lupta cu poluarea si cate va face de acum incolo pentru ca are alocate 15 miliarde de euro, doar pentru “problema Dunarii”.

Cat a facut Ministerul Mediului pana acum putem sa ne dam seama din soarta statiei de epurare a Bucurestiului, principalul poluator al Dunarii si singura capitala europeana care-si arunca rahatul si deseurile industriale pe apa in jos, fara probleme.

Ceausescu a inceput in 1986 construirea unei statii de epurare pentru Bucuresti, la Glina, dar dupa 1989 lucrarile au fost sistate. In 2002, reprezentantii Comisiei Europene si cei ai Ministerului Mediului din Romania au stabilit construirea de urgenta a unei statii de epurare a apelor uzate din Bucuresti, proiectarea si licitatiile au durat pana in 2007.

Viceprimarul Razvan Murgeanu spune ca statia va fi functionala abia in 2010 si numai pentru 60% din mizeriile bucurestenilor. Pana atunci, insa, in Dambovita vor mai fi deversate 50.000 tone de fosfati, 1.000 de tone de detergenti si doua tone de cianuri. Iar ecologistii avertizeaza ca, din momentul in care Bucurestiul nu va mai polua deloc Dambovita, ecosistemului ii vor trebui mai bine de 25 de ani pentru a se regenera si a reveni la normal.