Gogosile sunt preparatele specifice ale lolelor. Potrivit obiceiului, personajele costumate in lole ofera trecatorilor gogosi , cu un cleste special, din lemn, confectionat manual de catre tamplari, insa doar daca trecatorul accepta sa intre in hora impreuna cu lolele si cu reprezentantii breslelor. "Maine, la Sibiu, si duminica, la Agnita, vom avea reprezentanti ai breslei croitorilor, ai breslei dogarilor, ai pantofarilor si blanarilor. Fiecare breasla va purta asa-numita «lada cu secretele breslei» pe care lolele trebuie sa le pazeasca. Va fi un spectacol extraordinar care nu s-a mai vazut de aproximativ 20 de ani", a declarat Marilena Stanciu, coordonatorul carnavalului. Maine seara, va avea loc, in Piata Mare a orasului, un bal al lolelor ce consta in dansuri populare sasesti si intr-un spectacol pregatit de lole, iar participantii pot manca din nou gogosi si pot bea vin fiert sau ceai cald . Obiceiul lolelor inglobeaza traditii ale breslelor din Evul Mediu , prezinta mestesugurile traditionale, simbolizeaza alungarea iernii si marcheaza, intr-un context umoristic, trecerea intr-un nou an. La ora actuala, carnavalul continua sa fie practicat conform datinei de catre Breasla Lolelor si asociatii ale sasilor transilvaneni in diferite orase din Germania. Legenda lolelor este legata de navalirile turcilor in zona Agnita. Se spune ca, intr-o asemenea imprejurare primejdioasa, locuitorii targului, in urma repetatelor atacuri si a epidemiilor, au inceput sa-si piarda curajul. S-a opus o femeie curajoasa pe nume Ursula, care s-a costumat in carpe si s-a incins cu talangi de toate marimile, pentru a face zgomot cat mai mare. Dupa ce a pus sa i se deschida poarta cetatii, femeia s-a napustit asupra asediatorilor, pocnind din bici si urland. Turcii, superstitiosi din fire, au luat-o la fuga si, astfel, Agnita a fost salvata.