Mediterana a devenit o mare de plastic

Un raport al ecologistilor italieni arata ca Marea Mediterana , lipsita de curenti puternici si maree, sufera intens din cauza poluarii cu plastic si substante toxice . Cele mai "vinovate" tari sunt Franta, Spania si Italia. 2.000 de fragmente de plastic pe kilometrul patrat reprezinta tristul record mondial al apelor mediteraneene care apartin Spaniei, Italiei si Frantei, se arata intr-un document dat publicitatii recent de organizatii ecologiste din peninsula. Din cauza acestei intoxicari masive, 300 de specii marine sunt in pericol de disparitie. Sticle de plastic, farfurii, pahare si tacamuri de unica folosinta , periute de dinti, dar si jucarii, casti, cabluri sau seringi: Marea Mediterana se sufoca pe zi ce trece din cauza acestor deseuri de plastic care i-au invadat apele. Ea se afla pe locul intai in clasamentul "marilor cu risc" ale planetei, arata un raport recent, alcatuit de mai multe organizatii ecologiste din Italia, printre care si Greenpeace. Mediterana se alatura astfel celorlalte mari si oceane, pe apele carora plutesc 6,5 milioane de tone de deseuri de plastic, dupa cum mentioneaza documentele garzilor de mediu sau ale organizatiilor internationale de protejare a naturii. Dar aceasta mare, considerata o adevarata perla a planetei, are unele probleme in plus fata de restul intinderilor maritime, printre care se numara si concentrarea umana masiva de pe coaste, care reprezinta o sursa continua de poluare. Cele mai "active" din acest punct de vedere sunt comunitatile din Spania, Franta si Italia, tari considerate altfel adevarate leagane ale civilizatiei. Pungile de plastic „mor" in jumatate de secol Expertii in mediu sustin ca, paradoxal, tocmai aceste state au devenit surse continue de poluare din cauza gradului de industrializare. Progresul si nivelul de viata ridicat au facut ca aici sa se dezvolte, totusi, o anume sensibilitate ambientala. Aceasta nu este insa indeajuns, dat fiind ca in Mediterana sunt deversate substante toxice de cateve decenii bune, ceea ce face ca operatiunile de "curatenie" sa fie deseori ineficiente. De asemenea, poluarea cu materiale de plastic are, si ea, o vechime considerabila. "In ultima perioada, insemnand ultimele doua decenii, pe masura ce comunitatile umane de pe coaste s-au marit, s-a constatat o crestere a nivelului de toxicitate a apelor", a spus Alessandro Gianni, responsabil cu Programul Oceane al Greenpeace Italia. Din aceste motive, Mediterana nu mai este capabila sa "digere" cantitatea enorma de otravuri, astfel ca cel putin 300 de specii marine (pesti, broaste testoase , cetacee si pasari de coasta) sunt deja in pericol de extinctie. "Pentru ca pungile de plastic de la supermarketuri sa se autodistruga este nevoie de cel putin 450 de ani, ceea ce face ca problema poluarii apelor sa nu fie nici pe departe doar una estetica", a mai spus expertul italian. In raport se mai precizeaza ca, din cauza intoxicarii cu plastic, din avion se poate observa ca apele mediteraneene spaniole, franceze si italiene si-au schimbat culoarea. Mercur in apele mediteraneene Potrivit unui raport UNEP (United Nations Environment Programme), in fiecare an, in Mediterana sunt deversate 55 de tone dintr-un pesticid interzis de UE inca de la inceputul anilor ’90. Acesta face parte din categoria POP ("Persistent Organic Pollutants") care, alaturi de alte pesticide industriale, are efecte cancerigene si imunodepresive atat asupra animalelor, cat si a oamenilor. Franta otraveste Mediterana (si) cu substante toxice pe baza de clor, iar Italia - cu plumb, cadmiu si zinc. Impreuna cu Grecia, peninsula a mai varsat in apele mediteraneene 13 tone de mercur.