Marxismul revine in Italia

Italienii au arestat membrii unei grupari teroriste derivate din Brigazile Rosii marxiste, dar se tem ca aceasta grupare nu este singura. Terorismul de stinga pare sa fi recapatat un nou avint in Europa, constata cu ingrijorare tarile care au avut de furca in anii ’70-’80 cu astfel de curente distructive. La mijlocul lunii februarie, autoritatile italiene au arestat 15 persoane, in legatura cu gruparea marxist-leninista Brigazile Rosii, care pregateau mai multe atacuri violente. Din punct de vedere oficial, Brigazile Rosii, care au terorizat Italia anilor ’70-’80 si au ucis peste 400 de persoane (cea mai celebra victima fiind premierul Aldo Moro), s-au desfiintat in urma cu doua decenii, dar se pare ca au ramas celule active in diverse colturi ale Italiei. „Grupul pe care l-am destramat nu este ultimul, stim“, a declarat ministrul de interne, Giuliano Amato. Gruparea arestata planuia atacuri asupra domiciliului fostului premier Silvio Berlusconi, a sediului Mediaset, dar si impotriva a doi manageri de companii si a unui sef de sindicat. Dezbatere in Germania Tot luna aceasta, un tribunal german a decis sa o repuna in libertate pe Brigitte Mohnhaupt, fost lider al Factiunii Armatei Rosii. Decizia a trezit aprinse dezbateri in Germania, privind posibilitatea revigorarii gruparilor violente marxiste. Front anti-imperialist Acest tip de grupari s-a format in anii ’70 in Italia, Germania si Franta (Action Directe), cu scopul de a construi „un front european antiimperialist“. Modalitatea de a combate statul imperialist occidental gasita de teroristii marxisti a fost violenta, tinta fiind in principal politicieni si manageri de top. Cu toate acestea, in anii aceia nu exista cooperare internationala intre grupari, dupa modelul terorismului islamic de azi. Brigazile Rosii din Italia incercau sa impuna guvernarea comunista in Italia, dar numeroasele actiuni violente si rapirile au condus la o reactie populara dura. Dupa uciderea premierului Aldo Moro, in 1978, partidele politice au creat un front comun impotriva Brigazilor Rosii. Miscarea ce a pus capat gruparii a fost aceea de a oferi conducatorilor marxisti care cooperau cu statul sentinte mai reduse. In 1982, Brigazile au fost desfiintate , 200 de activisti primind condamnari , dintre care 85 pe viata, arata Deutsche Welle. Pina acum insa, multi dintre cei condamnati au fost eliberati. In 1998, fondatorul Renato Curcio a fost eliberat dupa 24 de ani de inchisoare, declansind din nou dezbateri privind subiectul, in societatea italiana. General ucis In Franta anilor ’80, guvernul si presedintele François Mitterrand au reactionat initial destul de blind impotriva Action Directe, deoarece nu o considerau o amenintare serioasa la adresa statului. Atunci cind au aparut primele victime, a inceput si presiunea publica, dar guvernul a luat masuri de-abia dupa uciderea generalului Rene Audran, in 1985, si a directorului Renault, Georges Besse, in 1986. Un an mai tirziu, cei care infiintasera gruparea au fost arestati, iar Action Directe, dezmembrata. Lupta inutila In Germania a fost copiat modelul italian, pentru obtinerea colaborarii marxistilor. Factiunea Armatei Rosii s-a autodizolvat, iar intr-un mesaj din 1992 anunta ca lupta sa a devenit inutila. Trei membri ai factiunii se mai afla inca in inchisoare, dar condamnarea lor ar putea fi suspendata in 2009.