Defrisarile din ultimii 17 ani au redus cu aproape 50% spatiul verde al Capitalei, iar poluarea a crescut ingrijorator. La Cluj, parcurile au fost inghitite de malluri Pe zi ce trece, parcurile din orasele Romaniei sunt devorate de febra constructiilor aducatoare de profit. Plamanii verzi ai orasenilor dispar sub tone de ciment, iar zeci de mii de hectare de verdeata pier vazand cu ochii. Daca in tara activitatile economice au vizat lemnul, iar padurile au fost facute una cu pamantul – asa cum a prezentat campania din „Adevarul Verde" – in marile orase interesul dezvoltatorilor imobiliari pentru orice spatiu liber, fie el si parc, transforma orasele in zone cu aer irespirabil. Un studiu al Agentiei de mediu Bucuresti, publicat in Planul Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) de anul trecut arata ca in Capitala spatiul verde pe cap de locuitor a scazut de la 16,79 metri patrati la 9,38 de metri patrati. Situatia este alarmanta, avand in vedere ca Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recomanda un minim de spatiu verde pentru fiecare locuitor de 9 metri patrati. Potrivit PLAM, in Bucuresti se inregistra in 1990 o suprafata de 3.471 hectare de spatiu verde, iar in prezent se inregistreaza numai 1.708 hectare. Initial, dupa 1990 a inceput fenomenul chioscurilor. Fiecare intreprinzator „ochea" cate un petic de pamant unde amplasa o toneta si in timp se extindea chiar si pana la o terasa in toata regula. Agresiunea asupra zonelor verzi a inceput la jumatatea anilor `90, dupa retrocedarile facute pe Legea 18, a fondului funciar, si a continuat dupa 2001, dupa alta lege prin care s-au dobandit proprietati, Legea 10. „Agresiunea asupra spatiului verde este intretinuta de developerii imobiliari. Trebuie oprit acest dezmat. Zone intregi sunt defrisate si apoi apar constructii care de care mai mari", sustine consilierul general Victor Adar. Potrivit datelor din PLAM, in 2006 cea mai mare suprafata de verdeata pe cap de locuitor era in sectorul 3, 10,51 metri patrati, iar cea mai mica, in sectorul 5, 6,6 metri patrati. Traficul omoara orasul Acelasi studiu arata ca unul din marile pericole ale spatiilor verzi din Capitala este traficul auto. Specialistii au descoperit ca, in ultimii ani, poluarea cu noxele rezultate de la motoarele masinilor, dar si a unor activitati industriale au condus la degradarea accentuata a solului. Experimentele au aratat ca Piata Rosetti, Piata Nicolae Grigorescu , Piata Sudului si Bulevardul Kiseleff sunt unele din zonele in care concentratia de plumb depaseste de 3,6 ori limita maxima admisa. Datele Agentiei de Mediu din Bucuresti arata ca in ultimii 17 ani, peste 180 de hectare de sol din Capitala au fost deteriorate de poluare. Cel mai mare dezastru este in sectorul 1, unde se inregistreaza degradarea a 75 de hectare de teren, iar cea mai buna situatie este in sectorul 3, unde sunt raportate numai 3,5 hectare degradate. In aceste conditii apar si probleme de sanatate. „In Bucuresti, media de varsta este cu patru ani mai mica decat in restul tarii, din cauza poluarii", adauga consilierul general Victor Adar. Cum au „murit" parcurile Proiectele de hotarari promovate de Municipalitate, in ultimii sapte ani, arata ca multe portiuni, incadrate ca zone verzi in Planul Urbanistic General al orasului, au fost transformate in zone construibile, prin modificarea Planurilor Urbanistice Zonale. La inceputul anilor `90, in cartierul Titan, zona Ozana, dupa retrocedarea terenurilor, in baza Legii Fondului Funciar, un parc vechi de 100 de ani, cunoscut sub numele de „Livada cu Nuci", a ajuns cartier de vile. Terenul a fost retrocedat bucata cu bucata, iar 90 la suta, din cei peste 300 de nuci, au fost taiati. Cazul Parcului Bordei este si el pe lista distrugerii spatiilor verzi. Dupa obtinerea terenului, proprietarul, Costica Constanda, a obtinut autorizatii pentru a defrisa aproape 100 de arbori, pe motiv ca erau uscati. Exemplele de asasinare a parcurilor continua cu retrocedarea a aproape 46.000 de metri patrati, in parcul Verdi, dar si 37.000 de metri, in Parcul Plumbuita . De pe lista spatiilor verzi transformate in betoane fac parte si portiuni destul de mari din jurul Satului Francez. Cine va reface spatiul verde? Agresiunea asupra mediului a facut ca mai multe organizatii neguvernamentale sa ceara socoteala autoritatilor. Rezultatul este multumitor, cel putin la nivel declarativ. „Este in plina desfasurare proiectul de plantare a 200.000 de arbori in Capitala", spune primarul general Adriean Videanu. O situatie a Administratiei Lacuri, Parcuri si Agrement Bucuresti (ALPAB) arata ca in 2006 cele sase sectoare ale Capitalei au plantat 6.800 de pomi, iar in acest an aproape 5.000. In paralel, in aceeasi perioada, ALBAB a plantat in parcurile Capitalei peste 21 de mii de copaci. Potrivit declaratiilor primarului Videanu, pentru viitor, in Bucuresti se vor planta platani si artari canadieni, pe motiv ca acestia sunt mult mai rezistenti la conditiile mediului urban. Specialistii in mediu cer si ei o grabire a impaduririlor pentru ca majoritatea copacilor din Bucuresti sunt foarte batrani. In Planul Local pentru Mediu de anul trecut se mai arata ca in Capitala nu exita arii extinse de spatiu verde porotejat, ci numai anumite specii de copaci, care scapa de fierastraiele dezvoltatorilor imobiliari. Efectele defrisarilor: astm si cancer bronho-pulmonar Taierea excesiva a copacilor reprezinta o problema alarmanta ca urmare a efectelor negative pe care le are atat asupra schimbarilor climatice, cat si asupra sanatatii fiecaruia dintre noi. "Odata cu defrisarea masiva a padurilor se indeparteaza o importanta sursa de oxigen si o bariera naturala in calea alergenilor" (substante care provoaca alergii – n.r.), averizeaza dr. Paul Stoicescu, pneumolog la Institutul National de Pneumologie, Prof. Dr. Marius Nasta din Capitala. "In urma taierii copacilor, nu vor avea de suferit numai persoanele cu o sensibilitate crescuta a sistemului respirator, ci sanatatea populatiei, in general, va fi afectata. Eliminarea barierei naturale reprezentata de paduri ne expune in mod direct poluarii", explica specialistul in pneumologie. Florin Mihaltan, medic pneumolog la acelasi institut, sustine ca zonele cu un nivel crescut de noxe sunt cele mai periculoase pentru sanatatea aparatului respirator, deoarece "in aceste cazuri poluarea se combina cu infectiile respiratorii, favorizand o evolutie mai rapida a acestui tip de afectiuni, in unele cazuri ajungandu-se chiar la deces". El a adaugat ca "aparatul respirator este cel mai afectat in urma cresterii nivelului poluarii, deoarece acesta intra in contact direct cu mediul inconjurator, expunerea fiind majora". Chiar daca medicii pneumologi nu dispun de suficiente studii pe care sa isi bazeze afirmatiile privind legatura dintre reducerea zonelor impadurite si bolile aparatului respirator, specialistii isi justifica spusele apeland la cazurile intalnite zilnic intre pacienti. "Cele mai frecvente cazuri arata ca afectiunile a caror evolutie este agravata de poluare sunt astmul si cancerul bronho-pulmonar. Astmul este o boala care nu se vindeca niciodata, insa se poate trata in conditiile in care sunt respectate indicatiile medicului. Pe de alta parte, medicul pneumolog Magdalena Ciobanu subliniaza faptul ca tumorile bronho-pulmonare, afectiuni la care ocupam primul loc in Europa, sunt cauzate in prima instanta de fumatul in exces si de fumatul pasiv, dar si de poluarea atmosferica. Parcuri transformate in malluri la Cluj Vanatoarea pentru te­renuri necesare cons­truc­ti­ei de complexuri imo­bi­liare sau comerciale a trans­format si in Cluj zone­le verzi in zone betonate. Astfel, un mall (al ieseanului Iulian Dascalu) a inghitit parcul de langa Hotelul Casa Tineretului, din Cartierul Gheorgheni, cu tot cu cele 10 foste terenuri de tenis, iar o parte din Parcul Rozelor a fost transformat in bloc de locuinte. De asemenea, se pare ca si parcul de langa Complexul Expozitional din Cartierul Marasti este vanat de primarul Emil Boc, tot pentru ridicarea unui mall. Un alt complex comercial , apartinand omului de afaceri Arpad Paszkany, a fost ridicat pe terenul pe care, pana anul trecut, Agronomia facea cercetari pe culturi agricole . O mica parte din Parcul Central era programata sa fie destinata constructiei unui nou sediu pentru Filarmonica, dupa ce orchestra si corul Transilvania au fost scoase in strada de liderul UBB, Andrei Marga. Proiectul este insa sus­pendat, dupa recenta apa­ritie a legii care interzice construirea de locuinte in parcuri. O alta zona verde, situata pe malul Somesului, in dreptul Parcului sportiv Iuliu Hateganu, a avut mai putin noroc, fiind acoperita de betoane, la initiativa primarului Boc, desi mai multi clujeni s-au declarat adversari ai acestui proiect. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro