Romania este una dintre putinele tari din Europa care se bucura de o larga paleta de obiceiuri si traditii.

Unul dintre momentele cele mai importante sarbatorite de-a lungul timpului de cateva mii de ani incoace este solstitiul de vara, din 21 iunie. Pe langa aceasta sarbatoare, romanii se mai bucura prin traditii si obiceiuri in noaptea de 24 iunie, noaptea magica a Sanzienelor

(Sant-zianele - Sfintele zeite sau zane) si a cerurilor.

De mii de ani, in mai toate regiunile acestei lumi, solstitiul de vara a constituit una dintre cele mai frumoase si puternice sarbatori din an. In Anglia, in fiecare an, sute de oameni se aduna la celebrul sanctuar Stonehenge celebrand ziua cea mai lunga din an, deschiderea cerurilor, comunicarea cu spiritele naturii, salutand cu bucurie primii pasi ai verii.

Mai mult decat atat, in jurul anului 1590, celebrul dramaturg Shakespeare inchina piesa „A Midsummer Night’s Dream”, in traducere „ Visul unei nopti de vara ”, tocmai acestui moment magic - noaptea de la cumpana anotimp

urilor - solstitiul de vara. Piesa este incarcata de personaje magice, cu puteri ale lumii nevazute, spirite ale padurii ce pun la cale o intreaga poveste ametitoare de dragoste, care, bineinteles, se desfasoara intr-o padure - punte intre profan si sacru, teluric si celest.

Nu voi spune mai multe despre aceasta piesa fermecatoare, care a dat de furca multor regizori si actori, ci va voi lasa pe domniile voastre sa va delectati cu o lectura minunata, magica, celebra si comica.

Solstitiul de vara

Nu va voi rapi mult timp cu explicatii stiintifice, dar in cateva cuvinte voi aduce si sensul astronomic al acestei date de 21 iunie. Se numesc solstitii fiecare dintre cele doua momente ale anului, cand Pamantul se gaseste la cea mai mare distanta de Soare (21 iunie si 21 decembrie) care marcheaza ziua, respectiv noaptea cea mai lunga.

In jurul datei de 21 sau 22 iunie, in emisfera nordica are loc solstitiul de vara; in preajma acestei date, la trecerea meridianului, soarele se ridica deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata maxima.

Ca urmare, vom avea ziua cea mai lunga si noaptea cea mai scurta a anului. Ziua va incepe sa scada dupa solstitiul de vara si va fi egala cu noaptea la echinoxul de toamna. Simultan, in emisfera sudica are loc solstitiul de iarna, cand inaltimea soarelui este deasupra orizontului si intervalul diurn este minim.

In jurul datei de 21 sau 22 decembrie se petrece fenomenul opus: are loc solstitiul de iarna in emisfera nordica si solstitiul de vara in emisfera sudica.

Denumirea de solstitiu provine din latinescul solstitium, format din sol (soare) si stitium, de la verbul sistere (a se opri, a ramane constant). Spre deosebire de celelalte zile din an, cand unghiul facut de soare cu orizontul la trecerea meridianului se schimba semnificativ de la o zi la alta, la solstitii acest unghi devine stationar din cauza inversarii sensului sau de variatie.

Continuarea in Gardianul