Social

Lupta anti-prafuri, praf in ochi

Dupa trei ani de la infiintare, traficul de droguri a crescut, iar Agentia Nationala Antidrog nu a reusit sa-si dovedeasca in nici un fel eficienta. Traficul si consumul de droguri in Romania se afla pe un trend ascendent, sustine Agentia Nationala Antidrog (ANA), intr-un raport national pe anul 2005. Chiar si presedintele Basescu a declarat pentru un ziar din Turcia ca „structurile existente la acest moment in zona Marii Negre nu reusesc sa stopeze si sa diminueze comertul cu droguri, traficul ilegal de arme si de persoane“. Conform Raportului ANA, tara noastra este principalul tronson al transportului drogurilor catre Europa Occidentala, care porneste din Turcia, traverseaza Bulgaria, intra in Romania prin punctele de frontiera sudice, dupa care continua prin zona subcarpatica spre vest, iar prin punctele de frontiera Nadlac, Bors, Petea intra in Ungaria si de aici continua prin Slovacia si Cehia, pina in Germania si Olanda. In Romania sint inregistrati circa 35.000 de consumatori de droguri, predominant din populatia tinara, dar numai 400 beneficiaza de consilierea specialistilor agentiei. IGP face lunar statistici pe care le trimite la ANA, in care se solicita ajutor, tratament, preventie. Media de virsta in rindul tinerilor consumatori a scazut la 15 ani. Conducerea ANA se plinge ca institutia are bani putini , dar nu explica insa de ce, in aceasta situatie, prefera sa investeasca bani in spectacole antidrog si pliante. Fantoma microbuzului cu metadona Inca de la infiintarea ANA, in anul 2003, presedintele agentiei, chestorul Pavel Abraham , are o idee fixa: sa aduca in Romania microbuze de unde narcomanii sa-si ia portia zilnica de metadona. Desi pina acum nu a achizitionat nici un microbuz, chestorul considera ca a realizat aproape 75% din ce si-a propus. O alta idee, aceea a infiintarii unor spitale locale, numite „comunitati terapeutice performante“, a ramas tot pe hirtie. Abraham spune ca pina acum are sapte locatii stabilite, studii de fezabilitate si evaluari facute de experti straini. Insa explicatia sa pentru oprirea proiectului in acest punct, in afara de lipsa banilor, este: „Am si pierdut o parte dintre specialisti. Unii mai functioneaza in structurile noastre, si-i vom putea folosi atunci cind va fi nevoie“. 320 de birocrati Agentia dispune de bani putini, se plinge mai mereu chestorul Abraham. Bugetul pentru anul 2006 a fost de 11.740.000 RON, pentru cheltuieli de personal, bunuri, servicii si cofinantarea Agentiei Nationale Antidrog pentru proiectul de infratire institutionala Romania-Spania, Fisa Phare 2004. Dar, spune Pavel Abraham, ANA are de platit multe salarii: „La inceput au fost 40 de oameni si acum sint 320“. Angajatii agentiei nu iau contact cu narcomanii, spune chestorul, decit in cazul in care acestia se adreseaza specialistilor ANA. Mai mult, nici cei 320 de oameni nu sint suficienti: „Noi nu desfasuram activitati de teren. Nu avem posibilitatea practica. Numarul oamenilor este insuficient“, spune chestorul. Abraham: „Stiti cine sint eu?!“ Incercind sa aflam in ce fel activitatea ANA este sau nu verificata de Ministerul Administratiei si Internelor, am avut o surpriza. Intrebarile trimise ministrului Vasile Blaga au ajuns tot la subordonatul sau, Pavel Abraham. „De ce il intrebati pe ministru ce m-ati intrebat si pe mine?! Cum de va permiteti sa-l intrebati asa ceva?! Am intrebarile in mina... Stiti cu cine stati de vorba?! Eu sint secretar de stat si nu ii dau eu socoteala ministrului de ceea ce fac la ANA!“, ni s-a adresat chestorul Abraham revoltat. La intrebarile adresate ministrului Blaga, care au ajuns la Abraham, nu am primit raspuns nici pina astazi. „Se bifeaza o activitate intr-un dosar“ Mesajele postate pe forumul de pe site-ul ANA reflecta modul in care este vazuta din afara activitatea agentiei. „Campaniile antidrog nu prea au reusit“… „pentru ca in mare parte oamenii care se ocupa de ele nu sint specializati“… „pentru ei e de ajuns ca activitatea sa fie trecuta in dosar ca sa demonstreze ca si-au facut datoria“… „exista un aer de superioritate si citeodata si lipsa de respect …“ spun, pe forumul ANA, voluntarii antidrog. Insa nu doar voluntarii antidrog se pling ca proiectele lor nu sint luate in seama. Din anul 2000, medicul Daniel Popescu, directorul Policlinicii nr. 3, incearca sa implementeze un program de prevenire a consumului de stupefiante in rindul elevilor si studentilor, prin efectuarea de teste de urina. Proiect gratuit si refuzat De aproape sase ani s-a lovit insa numai de refuzuri, primul fiind cel al fostului prefect Gabriel Oprea. Apoi a apelat la ANA, unde chestorul Pavel Abraham nu s-a aratat interesat, desi proiectul era gratuit. „ANA pare preocupata doar de consumul de tigari si de alcool. Face pliante, despre care insa psihiatrii spun ca nu au nici un efect“, explica medicul. Luna trecuta a cerut iar sprijinul Primariei sectorului 4 pentru a organiza testari in rindul tinerilor. Viceprimarul sectorului 4, Radu Silaghi, ne-a declarat totusi ca aproba ideea si ca se va face ceva cu siguranta.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea