Hotarirea adoptata marti de Camera Deputatilor, care contesta retrocedarea Castelului Bran, nu poate influenta juridic - cel putin direct - starea de fapt existenta in acest moment. Potrivit votului de marti al deputatilor, raportul subcomisiei de ancheta a retrocedarii Castelului Bran trebuie sa fie analizat de catre Guvern si de autoritatea care a semnat decizia de retrocedare. Alti doi destinatari ai raportului prin care e declarata ilegala retrocedarea catre urmasii principesei Ileana sint Parchetul General si Curtea Constitutionala, care trebuie sa se pronunte.
Senatorul-jurist Peter Eckstein Kovacs ii contrazice insa pe deputati: „Parchetul General poate analiza documentele doar in situatia in care exista o sesizare sau eventual se poate autosesiza daca ii este trimis raportul subcomisiei. In ceea ce priveste Curtea Constitutionala, ea nu are nici o legatura cu retrocedarea, pentru ca nu exista elemente de neconstitutionalitate. Daca celelalte autoritati descopera ca s-a incalcat Legea nr. 10/2001 in baza careia s-a facut retrocedarea, se aplica celor vinovati sanctiunile prevazute in textul legii. Un lucru este clar: hotarirea Camerei nu are putere de lege si nu poate anula retrocedarea. Ea poate fi anulata doar prin intermediul justitiei, in cadrul unui proces“.
Atit autorii raportului comisiei de ancheta, cit si senatorul jurist Nicolae Vlad Popa (PLD) sustin ca ar exista doua mari probleme privind retrocedarea. „Castelul se afla in proprietatea publica a statului si nu se putea retroceda in aceasta situatie. Daca anterior Branul era trecut in proprietatea privata a statului, atunci totul era legal. Ar mai fi si problema testamentului lasat in favoarea celor care au primit castelul. Testatorul era calugar in momentul intocmirii testamentului, si, dupa cum se stie, calugarii nu aveau dreptul sa aiba avere, deci nu avea ce sa lase prin testament“, a declarat pentru Cotidianul Nicolae Vlad Popa.
Argumentele sale sint demontate insa de catre Eckstein. „Legea 10/2001 este clara. Orice imobil preluat abuziv de catre statul comunist se retrocedeaza, indiferent de forma de proprietate, fie ca este publica sau privata a statului. In ceea ce priveste problema invocata in jurul testamentului, cutumele sau prevederile de ordin ecleziastic nu au forta juridica in fata unei legi. Este un principiu clasic al dreptului si ma mir ca mai sint persoane care nu tin cont de acest principiu“, a conchis senatorul UDMR-ist.
Camera Deputatilor a votat marti, cu 159 voturi pentru (PD, PSD, PRM, PC si PLD), 56 contra (PNL, UDMR si minoritati) si patru abtineri un raport al unei subcomisii parlamentare de ancheta, care contesta retrocedarea Castelului Bran. In urma votului, reprezentantul Casei de Habsburg, beneficiara retrocedarii, a lasat de inteles ca noii proprietari ai Branului ar putea da statul in judecata, la New York, urmind a cere despagubiri de 159 milioane de euro.
Dincolo de orice aspect juridic, nu poate fi omis razboiul politic dintre PNL si PD, a carui miza a devenit inclusiv Castelul Bran. Presedintele Consiliului Judetean si seful PNL Brasov, Aristotel Cancescu, a intrat in atentia presei dupa ce a cerut 60 de milioane de euro de la bugetul de stat pentru cumpararea Castelului Bran de catre CJ Brasov. El a motivat ca astfel castelul ar ramine in patrimoniul judetului, in conditiile in care reprezentantii legali ai Casei de Habsburg sustineau ca au primit oferte inclusiv de 100 de milioane de euro pentru vinzarea castelului.
Cancescu nu a primit banii de la stat, dar nici Casa de Habsburg nu a reusit sa vinda castelul. Presedintele CJ Brasov a fost acuzat de interese obscure de rivalul sau, primarul George Scripcaru, liderul PD Brasov. Astfel ca nu a mai ramas decit un pas pina la intocmirea unui raport defavorabil retrocedarii Castelului Bran, al carui principal initiator a fost deputatul PD de Brasov Dumitru Puchianu, care a condus subcomisia parlamentara de ancheta.
Retrocedarea Domeniului Bran s-a realizat in baza Legii nr. 10/2001, in favoarea urmasilor principesei Ileana de Hohenzollern-Sigmaringen , respectiv Dominic von Holzhausen, Maria-Magdalena Holzhausen si Elisabeth Sandhofer. Procedeul de retrocedare a fost initiat pe 13 martie 2001, prin depunerea unei cereri la Prefectura Brasov. Initial, Dominic de Habsburg a solicitat despagubiri financiare din partea statului roman in valoare de 25 milioane de dolari. Ulterior, in baza Legii nr. 247/2005, prin intermediul Casei de Avocatura Rubin, Mezer, Doru&Trandafir, mostenitorii au revenit cu o noua cerere, care a vizat restituirea bunului in natura.
Autorii raportului votat in urma cu doua zile in Camera Deputatilor spun insa ca „in aceasta faza a procedurii de retrocedare s-a constatat ca reprezentantii Ministerului Culturii si Cultelor (MCC) aveau anumite dubii cu privire la legalitatea cererii mostenitorilor”. Aceasta pentru ca, prin Adresa 4928/ 19 septembrie 2005, ministerul a solicitat Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP) dovezi despre calitatea avuta de Dominic de Habsburg, Maria-Magdalena Holzhausen si Elisabeth Sandhofer.
In plus, institutia condusa de Adrian Iorgulescu a mai sesizat o neconcordanta la intabularea in Cartea Funciara de la Zarnesti: lipsa unor pagini din „Actul de imparteala a averii Reginei Maria“ - incheiat in 1938, incidenta „Actului de imparteala a averii Regelui Ferdinand“ - exemplar nesemnat si neinregistrat, si lipsa documentelor care au stat la baza intabularii Castelului Bran si a Casei de Ceai a Reginei Maria.
Prin Adresa 673285/10 octombrie 2005, ANRP raspunde MCC, pe fiecare aspect in parte, concluzionind ca eventualele dubii nu sint justificate si, in consecinta, se poate realiza retrocedarea Castelului Bran. Solicitarea mostenitorilor a fost solutionata prin dispozitiile 35/18 mai 2006 si 65/30 octombrie 2006, emise de conducerea Complexului Muzeal „Castelul Bran“, imputernicita de MCC.
Un alt aspect sesizat ca ilegal de subcomisia de ancheta se refera la faptul ca imobilul nu a fost retrocedat catre persoanele indreptatite. Cei cinci mostenitori, inclusiv cele doua fiice - Alexandra Baillon si Jerrine Habsburg, sotia lui Stefan Habsburg-Lothringen - care ar fi renuntat la partea lor de mostenire, au notificat Prefectura Brasov in 2001. Moment dupa care, spun deputatii, „persoanele care au acceptat succesiunea nu mai pot renunta la ea“. Asta pentru ca „renuntarile facute peste termenul legal de optiune, de sase luni de la data decesului principesei Ileana, sint lipsite de orice efect juridic “. Retrocedarea s-a facut in 2006 doar catre trei dintre mostenitori, doi renuntind de bunavoie.
Donatie a orasului Brasov catre regina Maria
Istoria consemneaza ca, la 1 decembrie 1920, Consiliul Orasenesc Brasov a donat Castelul Bran Reginei Maria a Romaniei, ca semn de recunostinta fata de contributia sa la infaptuirea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. Actul de donatie a fost inminat de primarul localitatii, K. Schnell, si de prefectul Victor Mateescu, titlul de proprietate fiind inregistrat in Cartea Funciara a Judecatoriei Zarnesti, in favoarea reginei Maria.
Intre 1920 si 1927, Castelul Bran a fost restaurat si transformat in resedinta de vara a Curtii Regale, iar dupa decesul reginei Maria, intregul domeniu a devenit proprietatea fiicei sale, principesa Ileana , care l-a detinut pina in 1948. Dupa expulzarea familiei regale, Castelul Bran a intrat in posesia statului roman, care l-a abandonat, fiind supus devastarilor. Din 1956, partial reamenajat, castelul a fost deschis ca muzeu de istorie si arta feudala .
Pentru mai multe informatii legate de afaceri, imobiliare, media si advertising, economie si finante aboneaza-te la
Newsletter-ul Financiar Acasa.ro
https://acasa.ro
165
60
