Cel mai cunoscut obiectiv din capitala culturala europeana, Sibiu , Emil Sigerus, in dreptul datei de 24 noiembrie 1771. Dupa mai bine de 200 de ani, podul , care a fost reconstruit intre timp, continua sa fie la fel de important pentru Hermannstadt. Cei mai multi localnici evita sa spuna vreun neadevar cind trec pe pod, pentru ca se tem ca acesta va ceda sub greutatea minciunii lor. Batrinii spun ca podul are urechi, o putere greu de imaginat si multa intuitie, asa ca, la fiecare neadevar rostit, podul incepe sa geama din toate incheieturile, iar intr-un zgomot care-ti da fiori, balustrada incepe sa cedeze. In citeva minute, podul aduce mincinosul cu picioarele pe pamint, la propriu si la figurat. Minciuna se dovedeste mai tare decit lemnul sau fierul, iar podul se rupe sub greutatea ei. Pacaleala cu pumni O alta legenda vorbeste despre faptul ca Piata Mica din Sibiu, fiind piata negustorilor, era implicit si piata tocmelilor. Dupa negocieri, plecind cu marfa spre casa, unii cumparatori constatau ca au fost pacaliti. Se intorceau, ii luau de piept pe negustorii mincinosi si, in hohotele de ris ale precupetilor, ii aruncau de pe pod. Astfel, sperietura era cea care ii facea pe negustori ca data viitoare cind poposeau in Hermannstadt sa nu mai insele sibienii. Cea mai gustata legenda ce se leaga de denumirea podului este cea a cuplurilor care obisnuiau sa se plimbe pe pod. Se spune ca tinerii indragostiti, trecind noaptea pe pod si jurindu-si iubire vesnica, ajungeau sa discute si despre curatenia trupeasca a fetei. Si toate afirmau ca sint curate ca lacrima. Numai ca, dovedindu-se mincinoase, dupa noaptea nuntii erau tirite si aruncate de pe podul juramintelor false. Nu se stie daca pateau mare lucru, caci haul de sub pod e doar de doi-trei metri. Poate legenda cu cel mai mare dram de adevar este cea care aminteste de cadetii de la Academia Militara, care furau inimile tinerelor domnisoare. La locul lor de intilnire preferat, sibiencelor li se promiteau multe, ca apoi, pe acelasi pod, sa fie lasate sa astepte in zadar barbatii care uitau de ele si de juramintele de amor. Din aceste povesti sau legende e greu sa stii ce e adevarat sau nu, dar citeva elemente te pun pe ginduri. Pe la jumatatea secolului al XVIII-lea, secol in care este deja confirmata existenta Podului Minciunilor, in Sibiu erau inregistrati in jur de 1.300 de soldati. Despre tirgurile ce se tineau in Piata Mica e inutil sa mai discutam, in acest sens existind multe dovezi. Premiera de fierp Podul Minciunilor reprezinta unul dintre simbolurile orasului Sibiu si este primul pod din fier forjat din Romania. El a fost reconstruit in fier in 1859 de catre Fredericus Hutte, dupa ce cronicile vorbeau inainte despre un pod din lemn. Pentru ca a fost primul care nu era construit pe piloni, i s-a spus si „podul culcat“. Cum in limba saseasca cuvintul „culcat“ (lugenmarchen) era omonimul cuvintului „minciuna“, podul a inceput sa fie numit de catre localnici „podul minciunilor“ si asa au aparut legendele care-i justifica denumirea. Weekend muzical In acest sfirsit de saptamina, capitala culturala va fi una muzicala. Dupa gala laureatilor si concertele Festivalului National de Muzica Populara „Vara, Vara, Primavara“ din aceasta seara, miine este asteptat la concertul „Horizon“ saxofonistul Antonio Hart. Tot simbata, capitala culturala va aduce „Muzica Marelui Ecran“ in interpretarea Orchestrei Filarmonicii de Stat din Brasov si a artistilor Orchestrei de Camera din Florenta, ca duminica, muzica jazz sa rasune in Pavilonul 2007 cu participarea lui Barry Altschul. Luni, concertul „Stralucirile apei - Eclats de l’eau“ si, marti, expozitiile din Cetatea Cisnadiei vor anima capitala culturala europeana.