Bucurestiul este, fara indoiala, un oras cosmopolit. De la farmecul cladirilor vechi, cu o incontestabila valoare arhitectonica, pana la blocurile austere, reci, construite de comunisti, Capitala imbina uratenia betoanelor cu farmecul istoric, linistea parcurilor cu nebunia traficului, "maretia" bulevardelor socialismului cu pitorescul stradutelor din cartierele vechi.

Plecand de la toate astea, Camil Roguski face, ca de obicei, remarci surprinzatoare despre istoria unui oras care lupta sa supravietuiasca provocarilor modernitatii.

Domnule Roguski, cum ati defini, privind in trecut, imaginea Bucurestiului?

Bucurestiul este un oras creat fictiv. A fost amplasat la 60 km de granita imperiului turc. Noi ne-am facut capitala aici pentru ca asa au vrut turcii. Era un oras fara intarituri. Bucurestiul a fost, practic, o padure. Chiar in timpul lui Kiseleff, cand s-au facut prima descriere si primele indicatii topografice, se spunea ca de la Bucuresti pana la Ploiesti este padure continua si ca soseaua n-a fost pavata cu nimic si nu se putea circula.

Exista aceasta teorie a tunelurilor secrete ce strabateau orasul de la un capat la celalalt. Ce stiti despre ele?

In Bucuresti nu prea au existat tuneluri . Unul dintre tunelurile mentionate, pe care l-am si vizitat, a fost cel care incepea in curtea Manastirii Cotroceni si iesea din Bucuresti cam prin dreptul unde este Gara Filaret. Intrarea este chiar in zidul Palatului Cotroceni. Eu am astupat-o cand am facut cladirea, am facut un mic deal pe ea, am pus pietre in cascada. Acest tunel avea cam patru metri latime si cam trei metri jumatate inaltime. A fost facut ca sa mearga doua carute in doua sensuri.

Dar cele despre care se spunea ca serveau la fuga boierilor?

Tuneluri care sa fi fost folosite la plecarea unor somitati din anumite palate au fost facute chiar si pe timpul regelui Ferdinand. Din curtea Palatului Regal, eu am restaurat si renovat un tunel ce iesea cam pe unde este izvorul din Cismigiu. L-am aranjat, dar dupa aceea am primit dispozitie sa-l astup si l-am infundat cu nisip. Mai este un tunel inca functional, care merge din Palatul lui Auschnit, care este acum in proprietatea lui Gigi Becali, pana in curtea Ministerului de Externe.

Misterele Palatului lui Max Auschnit

Sunt tot felul de povesti legate de acest palat. Ce lucruri va amintiti din perioada cand Max Auschnit era proprietar?

Auschnit, care era evreu, a iubit-o pe fata unui popa romano-catolic. A vrut sa o ia de nevasta, dar n-a putut din cauza religiei. Atunci s-a facut catolic. S-a insurat cu aceasta fata foarte frumoasa, care i-a facut un copil. Mariajul mergea foarte bine, pana cand regele Carol al II-lea a pus ochii pe ea. Vazand asta, Auschnit si-a trimis nevasta si copilul in Anglia. Regele s-a hotarat sa-i ia averea, dar pusesera ochii pe ea si nemtii. Auschnit si-a dat seama ca ii era foarte greu sa fuga. Ca o curiozitate, el nu-si tinea banii la banca. Palatul lui, care este acum al lui Gigi Becali, are trei subsoluri. In cel de-al treilea erau casele de bani unde isi tinea aurul. Cand a simtit ca si nemtii, si regele vor sa puna mana pe averea lui, s-a hotarat sa fuga.

Hipodromul de galop, pista pentru fuga lui Auschnit

"Plecarea lui Auschnit a fost inscenata. Doctorul lui personal a lansat zvonul ca Auschnit e bolnav si ca trebuie operat. S-a aranjat cu spitalul, sala de operatii, tot ce trebuia. Auschnit s-a prefacut ca are o criza, dupa care a venit doctorul si a zis: "Dom’le, trebuie sa-l ducem cu masina la spital, la Filantropia!". Masina a tras in curte printr-un gang. Auschnit s-a suit in masina dupa ce a luat cu el ceva parale, dar si documente cu cartografierea zonei petrolifere, a zonei mineraliere, aur, uraniu, tot, din Romania. Masina a demarat, a trecut de Filantropia si a ajuns la hipodrom, care era pe unde este astazi Casa Scanteii. Avionul-cursa Bucuresti-Istanbul s-a ridicat de pe Baneasa, a aterizat pe hipodrom si a lasat motorul sa mearga. in el s-au suit soferul si cu Auschnit. Asa a plecat. Averea lui au luat-o Carol al II-lea si cu nemtii", a spus in incheiere Camil Roguski.

"Becali nu a facut niciun rabat de la calitate la palatul lui, dar a facut si un lucru gresit: nu a lucrat la rezistenta cladirii. La un cutremur de peste sapte grade, pica sigur." - Arhitect Camil Roguski

Foto : ring