La prima baie publica gratuita din tara se va intra cu adeverinta de venit si se va zabovi maximum 30 de minute. Din personal face parte si un consilier juridic care le va da sfaturi celor carora baia le va schimba viata.
Iulian Pavel, din Slatina, muncitor necalificat la turnatorie, a facut primul dus la 29 de ani. Evenimentul ar mai fi intirziat sau nu s-ar mai fi produs niciodata daca in orasul lui nu s-ar fi deschis o baie publica pentru saraci, cu acces gratuit. Singura de acest fel din tara. Primul jet de apa calda a erupt pe 24 ianuarie, de ziua Unirii Principatelor.
Insa Iulian nu stia ca s-a spalat sub dus intr-o zi mare. Pentru el, marea sarbatoare a fost ruperea unei indelungi traditii de spalat in lighean a familiei lui de ciobani din satul Cherlesti. De altfel, el s-a mai intors o data impotriva traditiei atunci cand, la numai 23 de ani, a zvarlit bata ciobaneasca in Olt si s-a mutat la oras. Avand vocatia pionieratului, norocul a facut ca el sa fie si primul slatinean care s-a spalat pe gratis la baia cea noua.
Pentru adevarul istoric trebuie consemnat ca el a venit impreuna cu un coleg de la turnatoria de aluminiu, Costica Marian Dan - i-a adus cu un BMW seful lor, care a simtit importanta momentului; au coborat amandoi odata, s-au dezbracat amandoi odata, dar Iulian Pavel a tasnit ca un atlet ce fura finisul bombandu-si pieptul, a intrat primul in cabina si a dat drumul la dus.
Despre aceasta baie fara pereche, unde te speli in liniste, fara sa-ti zboare gandul la apometru si la factura, se vorbea de cateva luni prin Slatina, mai ales prin partea de jos a orasului, locuita de tigani si de romani de-a valma, cei mai saraci din municipiu. Printre copiii mirosind acru a pisat, fum si sudoare umblau povesti - regasite in compunerile si in desenele lor de la scoala - despre un palat de sticla si faianta… in fiecare camera, din perete iesea cate un pui de balaur cu o suta de guri si scuipau cu toate odata, incontinuu, apa clocotita. Pe cei mari, care nu mai cred in povesti, ii inspaimanta facturile.
In Slatina, oras cu peste 80.000 de locuitori, nu exista termoficare, nici apa calda in retea de la Revolutie incoace. „Din 26.000 de apartamente, 7.800 nu au montata centrala proprie - spune Minel Florin Prina, administratorul public al orasului. Si toate cele 1.700 de case din partea de jos a orasului. Oamenii isi incalzesc locuintele arzand focul la aragaz sau cu resouri electrice. Se spala cu apa incalzita la aragaz. Acestia sunt cei mai nevoiasi, care nu si-au putut cumpara centrala. Si, daca nu au centrala de apartament , nu pot primi nici ajutorul de caldura cuvenit celor cu venituri mici sub 615 lei pe membru de familie. Cine are centrala electrica sau pe lemne iarasi nu primeste acest ajutor. Numai cei cu centrale pe gaz. Primaria le-a acordat gratuit cate 5 metri cubi de apa, dar unii nici nu consuma toata cota asta, se spala si se incalzesc cu zgircenie, gandindu-se la facturile pentru gaz si curent. Deci era necesara in oras o asemenea baie pentru persoane defavorizate “.
Dar, vai, baia atat de necesara si de rivnita de mii de slatineni e pustie in prima zi de abureala. Mihaela Biscoveanu, sefa asistentei sociale, a venit dis-de-dimineata si asteapta, emotionata, sa intre niste indrazneti in Centrul de Ingrijire si Igiena Corporala - asa se numeste oficial baia saracilor - sa-i faca safteaua. Doua ingrijitoare se uita mirate la panoul de comanda al centralei de 50.000 de euro. Habar n-au de unde se porneste. „Vom avea si un centralist, intervine directoarea Biscoveanu. Si o asistenta medicala. Ia o tensiune, remarca o boala de piele… Si doua ingrijitoare din randul romilor, care vor comunica mai eficient cu ei. Va fi si un politist comunitar in asa fel incit tot ce vedeti aici si ce a costat aproape 5 miliarde de lei sa mai fie si peste trei luni, si peste un an“.
Timpul trece si nimeni nu vine la dus. Timp berechet pentru Mihaela Biscoveanu sa se gindeasca la cum va functiona practic aceasta baie. Se va stabili un nivel al veniturilor; esti sub acest nivel? - te speli gratis. Probabil se va intra cu adeverinta de venit, cu o legitimatie sau pe baza unui registru de evidenta. Ca sa nu abuzeze unii de apa calda si ca altii sa nu ramana si anul acesta nespalati - planuieste directoarea -, timpul de stat sub dus va fi limitat la 30 de minute. Hai, de doua ori pe saptamina.
Sunt 6 cabine pentru femei, tot atatea pentru barbati. Lucrand la maxim, centrul ar putea reda orasului, saptamanal, 1.344 de cetateni spalati, parfumati. Cu sapunul si cu prosopul sa vina fiecare de-acasa, e mai igienic asa. Vor primi gratuit detergent pentru cele 3 masini de spalat rufe - masini mari, de 45 de milioane bucata, capabile sa scoata un cartier din jeg in cateva zile. Ah, da, isi mai aminteste directoarea, baia va avea si un consilier juridic… sunt atatea lucruri pe care un om vrea sa le afle, cind iese de la baie, cu pofta de viata, mai ales despre pensii, proprietate, drepturi…
Planurile administrative ale directoarei sunt intrerupte de BMW-ul din care coboara doi negri. Sunt Iulian Pavel si Marian Dan, adusi direct din turnatorie. Doamna e darnica: „Sa stea la dus cat vor!“. Cand ies, dupa mai mult de o ora, spalati si barbieriti, cu haine curate, se uita unul la altul si rad: „Ba, am intrat doi negri si am iesit un roman si-un tigan“.
La putin timp dupa istoricul dus al celor doi turnatori, ingrijitoarele comenteaza evenimentul spunind ca tiganii nu vor veni la baie pentru ca se tem de apa, iar romanii, pentru ca le-ar fi rusine. Le contrazice Carmen Constantin , o tigancusa toata numai aur pe maini. Baga doar capul pe usa si intreaba tematoare: „S-a dat drumu’?“. Cand aude ca da, ochii i se lumineaza si topaie de bucurie: „Am mai stat la dus! La spital, cand am facut baiatul“.
La un semn al ei, apar ca din pamant maica-sa, cu o sacosa cu schimburi curate, si barbatul ei. Domnul Constantin isi roteste privirea prin incapere, isi sterge fruntea de sudoare si exclama gatuit de uluire si emotie: „E frumos, sa fiu al dracului daca nu e frumos. Care-aud ca fura ceva de-aici, ca rupe, ca strica, cu mine sta de vorba!“.
Dar cand sa intre familia la dus, gata, nu mai curge apa calda. O femeie de serviciu a apasat aiurea pe un buton si acum nu mai stie nimeni sa porneasca iar centrala aceea cu bord de avion supersonic . „Sa veniti maine, ca o sa fie si centralist. Asa e la inceput. Se rezolva toate din mers. Hai ca dati maine pasarica la apa“, le striga Sandu Curt, presedintele Partidei Romilor pe judet. Omul a si ochit un colt unde va instala o taraba cu sampon, sapun, bicuri de ras, prosoape. A intuit, cu un extraordinar simt politic, ca baia publica va deveni noul templu al electoratului sau.
„Omul care se spala gindeste altfel“
Costica Marian Dan spune ca era firesc sa dea amicul lui buzna primul in cabina, fiindca „n-a facut dus niciodata in viata lui, cum n-au facut nici toti vecinii mei din cartier; si aia de la tara habar n-au de dus sau fac o baie o data pe an, pe la neamuri“. El nu s-a grabit fiindca stia cum e la dus de la puscarie. A ajuns acolo pentru un furt marunt, cand era mai mic si fara minte. Chiar daca trecusera cinci ani de la liberare si de la ultimul dus, tot nu s-a grabit.
Pentru el, dusul acela era borna de inceput a unei vieti noi. S-a spalat, s-a barbierit si s-a imbracat curat cu un scop precis: sa plece in Italia chiar a doua zi. Se duce dupa Larisa, concubina lui de numai 14 ani. A stat cu el numai o saptamana si a fugit cu cei 3.000 de euro pe care el ii strinsese la ciorap muncind ca un sclav, renuntand la fumat, la baut, strangandu-se cu mincarea, ca sa porneasca un biznis micut si cinstit, o taraba cu ceva.
„Plec chiar maine, zice Marian cu entuziasmul omului tocmai iesit de la o baie sanatoasa. Daca mai stateam, hoata cheltuia banii. Si cum era sa trec atatea granite nespalat de cinci ani? Ca la turnatorie este dus, dar nu este apa calda. La fix s-a dat drumul la baia asta. Apa calda e o mare inventie, va spun eu, fiindca omul care se spala gandeste altfel“.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
https://acasa.ro
165
60
