Credinciosii ortodocsi si catolici il celebreaza, astazi, pe Sfantul Ilie Tesviteanul, cel mai important proroc din Vechiul Testament. Potrivit statisticilor Inspectoratului National pentru Evidenta Persoanelor, peste 120.300 de romani care poarta numele sfantului isi sarbatoreasc azi onomastica. Despre Sfantul Ilie (pomenit de Biserica Ortodoxa la data de 20 iulie) se spune ca este singurul care s-a urcat la cer nu numai cu sufletul, ci si cu trupul. Si toate acestea pentru ca in timpul vietii sale ar fi savarsit mari si numeroase minuni (una dintre ele a fost despartirea apei Iordanului in doua, reusind sa treaca pe malul celalalt ca si cum ar fi fost pe uscat). In traditia populara insa, Sfantul Ilie a fost un om obisnuit, care nu a rezistat ispitei Dracului si si-a omorat familia. Imaginatia romanilor si-a spus cuvantul, gasindu-se numeroase cazne la care a fost supus de catre Dumnezeu: sa adune timp de 9 ani lemne pentru a cladi un rug in care sa arda de viu in cele din urma, sa care apa cu gura, sa aiba grija de o turma de oi tocmai in varful muntelui etc. Ispasindu-si pacatul, se inalta la cer si primeste un car de aur (pe care oamenii nu-l pot vedea, fiind ascuns mereu de un nor), la care sunt inhamati doi cai inaripati. Datini si credinte romanesti In ajunul zilei Sfantului Ilie, fetele se duc noaptea pe locurile unde este semanata canepa, se dezbraca de camasi si dupa ce se tavalesc goale prin canepa, se imbraca repede si merg acasa sa se culce. Daca peste noapte vor visa canepa verde, este semn ca la maritis vor lua flacai de barbati; daca insa vor visa canepa uscata, se vor marita dupa oameni batrani. La revarsatul zorilor, se culegeau ierburi de leac , care se duceau apoi acasa si se puneau la uscat la umbra, pe prispa sau in camara. Se culegeau si alte plante, considerate bune pentru vraji si farmece; odata uscate, acestea erau stropite cu sangele unui cocor, taiat chiar deasupra lor. Astfel "menite", prin sacrificiu, plantele puteau fi folosite de vrajitoare. De Sfantul Ilie, femeile duc la biserica busuioc si-l pun la iconostas. La sfarsitul slujbei, il iau si ii dau foc, iar cu cenusa lui se freaca in gura copiii, cand au bube. Marul este pomul Sfantului Ilie, de aceea nu se mananca mere noi pana in aceasta zi. Daca va tuna in ziua aceasta, toate alunele vor seca, iar toate celelalte fructe vor avea viermi. In ziua Sfantului, jertfelnicul de la biserica este plin cu tot felul de bucate, pentru sufletul mortilor. In unele sate, femeile duc la biserica lapte si vin, iar peste zi fac praznice pentru cei morti. Merele se duc intai la biserica, pentru ca exista credinta ca numai asa ele vor deveni de aur pe lumea cealalta. Daca nu se pastreaza aceasta datina, cel ce mananca mere inainte de Sf. Ilie, va culege vesnic mere pe lumea cealalta, dar cand va incepe sa le manance, ele ii vor pieri de dinainte. Unele femei impart si porumb fiert, dar si farfurii cu mancare, impodobite cu flori de vara. Tot cu flori de vara, legate cu lana rosie, sunt si canile pline cu apa. Inaintea acestei sarbatori se incheie obiceiurile de invocare a ploilor. In ziua de Santilie nu se lucreaza de teama pagubelor (traznete, ploaie, grindina). Este cinsitit mai ales decojocarii, stuparii - se reteaza stupii, se duc faguri si mere la biserica spre binecuvantare si se impart de pomana. Tot in aceasta zi se tin diverse targuri: - Targul de fete de pe Muntele Gaina din jud. Alba. - "Targul feciorilor de la Sacele", manifestare traditionala ce se organizeaza anual de Sfantul Ilie - "Nedeea de la Polovragi " - manifestare etnofolclorica si targ anual. - "Sezatoarea" de la Falticeni, spectacol folcloric ce se organizeaza de ziua Sfantului Ilie.