Uniunea Europeanaeste indulgenta cu unele traditi impamintenite. O dispensa motivata de traditie ar mai putea salva porcul autohton de la moartea prin impuscare. Citeva state membre au primit dezlegare de la Uniunea Europeana sa continue practicarea obiceiurilor vechi in pofida regulilor comunitare stricte de igiena , de protectie a animalelor sau impotriva discriminarilor de orice fel. Corida spaniola, interdictia femeilor de a urca pe Muntele Athos, vinatoarea de cintezoi practicata de maltezi sau gulasul tiganesc preparat de cehi sint numai citeva dintre dispensele obtinute de tarile UE care au scos in fata argumentul traditiei. Intrarea in Europa a avut un impact puternic asupra identitatii nationale a statelor membre si nici Romania nu va scapa de influentele comunitare. Multe dintre cutumele locale vor disparea sau vor deveni ilegale, insa legislatia UE este flexibila cind vine vorba despre recunoasterea „dreptului la diversitate“ si admite faptul ca orice popor poate contribui la patrimoniul valorilor europene. Integrarea lui Ghita Kelemen Attila, euroobservator si deputat UDMR de Mures, se opune ideii de a renunta la sacrificarea traditionala a porcilor. „Nu pot sa concep ca taiatul porcului este o asa mare crima si nu pot sa concep satul romanesc si unguresc din Transilvania, la Craciun si inainte de acesta, fara guitatul porcului“, spune Attila. El crede ca Romania ar trebui sa explice Uniunii Europene care este importanta acestei traditii si s-o convinga sa se abata de la reguli, tot asa cum au facut-o si ibericii, cind s-a pus problema interzicerii coridelor. „Romanii nu trebuie sa fie yesmenii Europei“, adauga parlamentarul. In viziunea europenilor insa, nu orice traditii cu care un popor se identifica merita sa fie pastrate. In cel mai bun caz, unele obiceiuri care nu respecta normele de igiena sau de securitate impuse de UE trebuie aduse la zi. Un astfel de exemplu este cel al celor aproximativ 60.000 de cazane de tuica de pe plaiuri mioritice, care risca sa se imputineze daca proprietarii lor nu vor obtine autorizatii de functionare. Abateri gastronomice Cind Uniunea Europeana si-a bagat nasul in oalele cehilor si le-a atras atentia asupra modului de preparare a gulasului tiganesc, acestia au luat pozitie si au obtinut permisiunea de a lasa preparatul peste noapte pentru a capata un plus de savoare, desi regulile europene interzic servirea unei mincari dupa mai mult de trei ore de la gatirea ei, relateaza BBC News. Site-ul britanic precizeaza ca aceste reguli se refera in principal la cantine si la spitale, iar in unele locuri ele sint aplicate si pentru restaurante. O problema asemanatoare intimpina si scotienii. Prin vocea parlamentarului european Ian Hudghton, reprezentant al Partidului National Scotian, au acuzat recent guvernul Marii Britanii ca nu a cerut Comisiei Europene exceptarea de la normele de igiena alimentara a uneia dintre mincarurile preferate in Scotia. Conform noilor directive, aceasta nu poate fi preparata decit din carne lasata la afumat mai putin de sase zile, in vreme ce gustul traditional presupune cam trei saptamini de afumat. „Am aflat de la Comisie ca normele UE dau statelor membre posibilitatea sa ceara anumite exceptii care sa permita continuarea unor metode traditionale de prelucrare a carnii, iar Marea Britanie nu a cerut o astfel de exceptie“, declara acuzator parlamentarul scotian in aceasta toamna. Delectari milenare In 1971, 55% dintre spanioli se declarau interesati de luptele cu tauri. In ciuda protestelor organizatiilor pentru protejarea animalelor, Uniunea Europeana a permis continuarea coridelor tocmai pentru ca acestea reprezinta o parte semnificativa a traditiei stravechi din Peninsula Iberica. Nu toti spaniolii se dau insa in vint dupa toreadori, mai ales in Catalunia, unde valul de miscari pentru drepturile animalelor a dus la inchiderea coridelor din Barcelona. Orasul a fost declarat „anti-corida“ in urma unei petitii semnate de 250.000 de catalani, iar ultima arena, celebra Plaza de Toros Monumental, a fost inchisa luna trecuta, din cauza pierderilor financiare. Si maltezii au obtinut, in 2003, o derogare de la legea europeana in privinta vinatorii traditionale de cintezoi, indeletnicire care ocupa timpul a 17.000 de vinatori maltezi, informa la acea vreme ziarul londonez „The Independent“. La fel, pescarii din tarile baltice au obtinut dreptul de a pescui scrumbii de mici dimensiuni, iar lituanienii si-au pastrat stravechiul obicei de a vina risi, dar nu mai mult de 50 intr-un an. Tabu religios Egalitatea dintre sexe este o preocupare permanenta a parlamentarilor europeni inca de la formarea Uniunii. Totul pina la traditie. Interdictia femeilor de a pasi pe Muntele Athos din nordul Greciei, unde traieste o comunitate monastica formata exclusiv din barbati, s-a pastrat chiar si dupa aderarea elenilor la UE. Cu toate acestea, europarlamentarul francez Fode Sylla a redactat in 2003 un raport al „drepturilor fundamentale“ prin care cerea stoparea interdictiei femeilor de a vizita comunitatea monastica de pe Muntele Athos pe motiv ca restrictia este o violare a conventiilor internationale cu privire la egalitatea sexelor si incalca „ libera circulatie a persoanelor“. „Muntele Athos are o traditie de 1.200 de ani, multumita unui decret al Bizantului. Acest statut trebuie pastrat pentru totdeauna“, sustine parintele Nikodimos, secretarul Sfintei comunitati care administreaza republica monastica. „Daca s-ar autoriza femeilor dreptul de vizitare, atunci familii intregi ar incepe sa soseasca si ar fi dificil sa se conserve situl“, adauga acesta. Oprelistea de a urca pe Athos este valabila chiar si in cazul animalelor de sex feminin si este greu de crezut ca va fi ridicata curind. Ignatul, pe cale de disparitie Brinzeturile, tuica sau cirnaciorii romanesti vor putea ataca piata europeana doar daca vor corespunde normelor stricte de igiena impuse de legile Uniunii Europene. „Negocierile pe domeniul agriculturii au fost facute atent pentru a proteja produsele traditionale si in momentul de fata nu cred ca exista norme comunitare agricole sau de igiena alimentara pentru care ar trebui sa cerem Uniunii Europene dispense in numele conservarii traditiei“, sustine senatorul Ilie Sirbu, fost ministru al Agriculturii. Cit priveste taierea porcului de Ignat sau a mielului de Pasti, faptul ca sacrificarea se va face cu injectii sau electrosocuri, iar carnea nu va mai putea fi vinduta in piete murdare nu impiedica in nici un fel desfasurarea ritualului ca atare, crede senatorul. „Oricum, romanii vor renunta treptat la obiceiul sacrificarii animalelor de sarbatori si vor prefera sa cumpere carnea de la galantar, despre care sint asigurati ca e de calitate si ca a fost supusa controlului veterinar“, conchide Sirbu.