"Jurnalul" lui Mihail Sebastian a fost publicat recent în limba polonez ă, în traducerea lui Jerzy Kotliński, la Editura Fundaţiei Pogranicze, şi va fi lansat la Varşovia pe 10 mai, într-o dezbatere pe teme inspirate din volum, precum antisemitismul, anunţă Institutul Cultural Roman din Varşovia. Invitaţi la dezbaterea de la Varşovia vor fi Leon Volovici şi Andrei Oişteanu, specialişti în istoria evreilor în Romania şi foarte buni cunoscători ai operei lui Mihail Sebastian. Vor participa la discuţii şi intelectuali şi scriitori polonezi preocupaţi de istoria evreilor europeni sau de recuperarea memoriei traumatice a grupurilor minoritare, iar amfitrion va fi Krzysztof Czyżewski, preşedintele Fundaţiei Pogranicze şi editorul "Jurnalului". Mihail Sebastian a fost pseudonimul literar al romancierului şi dramaturgului roman de origine evreiască Iosif Hechter, născut la Brăila pe 8 octombrie 1907. Hechter a făcut studii universitare de drept şi filozofie la Bucureşti. A lucrat ca secretar la o importantă casă de avocatură, dar a fost şi avocat pledant . Descoperit de Nae Ionescu, preşedintele comisiei sale de bacalaureat, Hechter a fost invitat de acesta să colaboreze la revista "Cuvantul", unde s-a împrietenit cu Mircea Eliade . Din cauza originii sale, i s-a interzis să mai activeze ca jurnalist şi i s-a retras şi licenţa de avocat pledant. A devenit dramaturg şi şi-a semnat piesele cu pseudonimul Victor Mincu. A debutat în literatură în 1932 cu volumul "Fragmente dintr-un carnet găsit", apoi, în acelaşi an, a publicat un volumul de nuvele "Femei". A publicat mai multe romane, printre care "Oraşul cu salcami " (1935) şi "Accidentul" (1940), influenţate de Marcel Proust, Gustave Flaubert şi alţi romancieri francezi. În anul 1934 a publicat un alt roman, "De două mii de ani", despre ce înseamnă să fii evreu în Romania. Cartea a căpătat o notorietate nedorită, mai ales în urma prefeţei semnată de Nae Ionescu. La scurt timp a publicat şi "Cum am devenit huligan", în care adună articolele apărute în presă şi reprezintă un dosar al receptării operei sale. Sebastian s-a impus în literatura romană ca dramaturg cu piesele de teatru "Jocul de-a vacanţa" (1939), "Steaua fără nume" (1942) şi "Ultima oră", care au fost şi ecranizate. Piesa "Insula" a rămas neterminată. Mihail Sebastian a încetat din viaţă pe 29 mai 1945, călcat de un camion, în Bucureşti. Jurnalul intim al scriitorului, ţinut în perioada 1935-1944, cand antisemitismul era din ce în ce mai prezent în Romania, a fost publicat postum, abia în 1996. Originalul a fost scos din ţară prin curier diplomatic de fratele său mai mic, Andrei Benu Sebastian, şi a fost dus la Ierusalim.