Chitaristul grupului Queen este unul dintre autorii volumului „Bang! Istoria completa a universului“, aparut de curind la Editura Rao . Prea putini sint cei care nu-l stiu pe Brian May , chitaristul pletos de la Queen. Mai putini sint insa cei care stiu ca, pentru a duce show-ul celor de la Queen mai departe, muzicianul a trebuit sa-si intrerupa studiile doctorale despre praful cosmic interplanetar, la Imperial College din Londra, ca participa sustinut la emisiunea de astronomie „The Sky at Night“ de pe BBC si ca de curind a obtinut titlul de doctor in astrofizica. Pasiunea lui May s-a concretizat intr-un volum de popularizare a stiintelor universului. Astronomul muzician a scris volumul impreuna cu Sir Patrick Moore, o somitate in domeniu cu sute de carti care sa-l recomande, si cu Chris Lintott, membru al Academiei Regale de Astronomie, care, atunci cind nu studiaza formarea stelelor, scrie pentru programul „Inelul Nibelungilor“ derulat de Opera Regala. Cei trei au conceput o „Istorie completa a universului“ care indexeaza informatii pe cit de obscure, pe atit de clar expuse. Cele sapte capitole ale cartii ofera ipoteze si explicatii privind formarea si evolutia universului, aparitia vietii, nasterea stelelor si extinctia planetara: „In lucrarea de fata vom incerca sa spunem povestea universului cit putem de bine: incepind de la crearea lui, cu mult inainte ca Pamintul sa existe, pina in prezent si continuind cu viitorul, cind planeta noastra nu va mai fi nici macar o amintire. Sint multe lucruri pe care nu le stim si pe care nu le vom sti poate niciodata, dar am progresat mult de cind stramosii nostri au privit spre astre, asa cum facem noi azi, si s-au intrebat cine sint“, anunta autorii in prefata volumului. Dincolo de cifre astronomice care indica distante imposibil de imaginat si perioade de timp ametitoare, istoria universului inseamna si istoria ipotezelor pe care oamenii le-au emis de-a lungul timpului, incercind sa elucideze lumea in care traiesc. „Bang! Istoria completa a universului“ porneste de la o ipoteza pe cit de onesta, pe atit de ofertanta pentru posibilitatile pe care le deschide: atita vreme cit acceptam lipsa certitudinilor, putem face presupuneri, care, o data ce trec proba experimentului, pot duce la progrese cuantificabile: „In mijlocul incertitudinilor, putem doar sa facem presupuneri inteligente. Poate parea hazardat, dar aceasta este, in esenta, metoda stiintifica. Pentru a explica un fapt observat, este presupusa o teorie, folosita pentru a face previziuni . Aceste previziuni pot fi verificate facind noi observatii. Daca previziunile se confirma, teoria este buna, daca nu, trebuie sa ne gindim mai bine“, avertizeaza autorii. „In capitolele urmatoare“, adauga ei, „vom folosi la constructia modelului nostru asupra istoriei universului teoriile care au rezistat cel mai bine cercetarii atente a astronomiei actuale“. Bogatia explicatiilor pe care autorii le etaleaza cit se poate de clar e si mai bine pusa in valoare de plansele explicative si de imaginile care le insotesc. Fiecare informatie detaliata limpede si nepretentios e suplimentata cu grafice, imagini si harti stelare, unele de ultima ora, altele oglindind imaginea pe care ginditorii au avut-o, de-a lungul secolelor, despre dispozitia planetelor si a Soarelui in raport cu Pamintul. Culorile universului sint prinse in instantanee luate fie din satelit, fie cu ajutorul unor telescoape ultrasensibile sau cu raze infrarosii . Una dintre cele mai impresionante imagini reprezinta stilpii de gaz interstelar, care sint in acelasi timp un cocon din care se vor desprinde noi stele. Nasterea Pamintului, formarea Lunii, geneza stelelor din nori de gaz si praf interstelar sau cele trei principale ipoteze privind soarta universului sint doar citeva din aspectele pe care autorii le discuta facind referiri la cercetari anterioare si demontind inevitabilele speculatii. Ultima parte a volumului e dedicata personalitatilor care si-au legat numele de descoperirile si de progresele facute in astronomie si in cosmologie. Sint scurte biografii, condimentate cu episoade ilare, care au insotit fiecare moment esential din istoria stiintei. Sint punctate descoperiri precum existenta diferitelor tipuri de populatii de stele, demonstrata de Wilhelm Baade, teoria relativitatii, primele previziuni asupra naturii gaurilor negre, emise de Martin Rees, sau stabilirea exacta a dimensiunilor galaxiei, calculate de Harlow Sharpley, cel care a demonstrat si ca Soarele nu ocupa decit o pozitie marginala in sistemul galactic. La finalul stufoasei enciclopedii a universului e atasat un tabel cronologic in care sint prinse fazele majore de evolutie. Momentul 0, cel al Big Bang-ului, e despartit de cel al formarii primelor stele de un interval de 200 de milioane de ani, iar de formarea sistemului solar si a Pamintului, de 9,1 miliarde de ani, informeaza tabelul intocmit de cei trei specialisti. Fisa in care autorii inregistreaza cronologic identitatea universului e urmata de un glosar succint, in care sint explicate concepte esentiale pentru intelegerea dinamicii universului, de exemplu materie neagra, pulsar, quarc, cuanta sau antimaterie. Fara a avea pretentiile unui tratat incruntat de astronomie, cartea depaseste cu mult statutul de ghid elementar, aducind informatii care trec de nivelul mediu al familiarizarii cu subiectul. Stilul relaxat al autorilor face insa ca paginile sa se rasfoiasca de la sine, iar insolitul imaginilor si limpezimea explicatiilor fac din volumul de fata o carte-spectacol, demna de cei care o semneaza. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro