Social

Iranului i se pregateste ceva

Cei
care decid politica ONU fata de Teheran au ajuns la un compromis: o parte pregateste noi sanctiuni, cealalta a obtinut amanarea deciziei pana in noiembrie. Cu o Franta care sustine fervent a treia serie de sanctiuni antiiraniane cerute de SUA, China si Rusia au impus Consiliului de Securitate sa mai astepte inca o luna dezvaluirile pe care Iranul le-a promis expertilor nucleari ai ONU. Intre timp, arabii numara semnele care indica un atac asupra Teheranului prin noiembrie. De comun acord, caci altfel nu se poate, cei cinci membri permanenti ai Consiliului de Securitate al ONU plus Germania au decis, pe 28 septembrie, sa astepte pana la mijlocul lui noiembrie noile rapoarte ale Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA) si Uniunii Europene asupra tintelor programului nuclear iranian si apoi sa se discute, sau nu, sanctiuni mai dure impotriva Iranului – daca acesta continua un program de imbogatire a uraniului, in sensul construirii unei bombe atomice, dupa cum il suspecteaza SUA si aliatii. Cert e ca il continua: presedintele Ahmadinejad se lauda periodic cu noi centrifuge introduse in circuitul de producere a combustibililor nucleari, care apropie Iranul de victoria finala – abia prin 2009, estimeaza insa AIEA. Cele noua semne Din multimea de afirmatii si fapte aglomerate la intoarcerea din vacante in legatura cu posibilul/asteptatul atac al administratiei Bush impotriva regimului ayatollahilor, redactorul-sef al cotidianului nationalist panarab "Al-Quds Al-Arabi" sintetiza la mijlocul lui septembrie noua indicii care fac probabil un nou razboi in Orientul Mijlociu pana in noiembrie. Doar un miracol, precum cel libian sau nord-coreean, ar indeparta spectrul – crede Abd Al-Bari Atwan. Referindu-se la programul nuclear iranian, George W. Bush a pomenit un "holocaust nuclear" – care poate fi insa si un avertisment asupra utilizarii armelor nucleare americane. In locul lui Tony Blair, Nicholas Sarkozy a afirmat ca, daca nu renunta la ambitia de a dobandi arme nucleare, Iranul se expune in mod fatal bombardamentelor. Apoi, Washingtonul stie ca majoritatea statelor arabe sunnite socotesc ca siitii iranieni sustin terorismul si ameninta stabilitatea regionala – iar petromonarhiile din Golf con­sidera Iranul un inamic mai serios decat Israelul. De aceea, Casa Alba face presiuni asupra lui Mahmud Abbas si lui Ehud Olmert sa anunte mai repede un acord de principiu, ceea ce ar aduce satisfactie sunnitilor si le-ar permite sa aiba drept cauza comuna cu americanii si israelienii combaterea aliatilor Iranului – Siria, Hazbollah si Hamas. Mai departe, SUA pun gardienii revolutiei islamice pe lista internationala a organizatiilor teroriste si acuza Teheranul ca sprijina rezistenta irakiana si chiar elemente Al-Qaida, prin alimentarea cu arme sofisticate – care sporesc victimele americane. Arabia Saudita plateste 5 miliarde de dolari unei firme americane pentru echiparea si antrenarea a 35.000 de oameni insarcinati cu protejarea instalatiilor petroliere – nu de trecutele tentative Al-Qaida, ci de o viitoare revansa iraniana, cu rachete Shihab sau cu avion kamikaze; de altfel, in acelasi scop, SUA mentin bateriile Patriot in Kuwait, in apropierea terminalelor saudite. Nu in ultimul rand, ad­ministratia Bush a incetat sa mai ceara demisia premierului Al-Maliki, posibil pentru ca precipitarea planurilor impotriva Iranului nu mai da timp unei schimbari de conducere in Irak. Iar retragerea britanica de la Basra nu este doar o recunoastere ca victoria coalitiei din Irak a devenit imposibila, dar si o punere la adapost a trupelor britanice de represaliile iraniene in caz de lovituri aeriene americane. Abd Al-Bari Atwan isi incheie prezicerile printr-o incursiune in psihologia preelectorala americana: in fata infrangerilor din Afganistan si Irak, "Bush estimeaza ca singura posibilitate de salvare a presedintiei si de prezervare a sanselor partidului sau la urmatoarele alegeri sta in... atacarea Iranului". Mai ales ca rachetele iraniene nu vor atinge New York-ul sau Washingtonul, ci Tel-Avivul, Ryadul sau Dubaiul – pune putin gaz pe foc analistul arab. SUA antreneaza aliatii din Golf De-o fi sau nu atacat Iranul, s-a creat o noua amenintare, care raliaza, o data in plus, aliatii arabi in jurul armatei americane din Golf. Pentagonul a creat in Emirate un centru de antrenament pentru pilotii natiunilor arabe aliate. Acolo, piloti militari din Iordania si Emirate executa exercitii comune, pentru a putea zbura si lupta impreuna - si cu avioanele americane. Ideea e ca acesti "prieteni si parteneri sa-si poata asigura securitatea si stabilitatea regiunilor lor, prin interoperabilitate... si in coalitii adecvate". Chiar daca aliatii din Golf ai SUA nu vor participa la atacuri impotriva unor tinte nucleare din Iran, cooperarea lor este necesara pentru permisiunea de survol. Si pentru autoaparare in caz de retorsiuni iraniene. Gaze pentru UE Turcia nu apara toate interesele SUA Un inalt consilier pentru politica economica externa al Departamentului de Stat al SUA a apreciat, sambata, ca regiunea caspica poate furniza Europei destul gaz si fara contributia Iranului. Potrivit AP, Reuben Jeffrey III a indicat reporterilor la Istanbul ca gazul caspic poate fi adus pe pietele europene pe rute care ocolesc Republica Islamica: A­zer­baidjanul, Turkmenis­tanul si Kazahstanul fiind mentionate ca posibile surse alternative la gazul din Iran. Declaratia a fost facuta la doar doua zile dupa ce Turcia – aliat-cheie al SUA din NATO – a anuntat ca nu-si va sista cooperarea in domeniul gazului natural cu Iranul. Ankara si Teheranul negociaza un acord pentru construirea unei conducte de 3.500 km destinate transportului anual a circa 40 miliarde metri cubi de gaz natural spre Europa, prin Turcia. Retragerea fondurilor occidentale. Dupa ce au explicat ca o arma atomica ... Pana sa participe la un razboi al SUA impotriva Iranului, dupa cum s-au pripit sa sugereze, noii lideri ai Frantei cer statelor Uniunii Europene sa-si reduca investitiile in Iran. In SUA, organizatii nonguvernamentale cu tematica antiterorista au gasit fonduri americane de miliarde de dolari investite in statul acuzat de sustinerea terorismului. Franta lui Chirac s-a opus atacarii Irakului si datorita intereselor companiilor franceze in exploatarea hidrocarburilor irakiene. Presedintele Sarkozy cere acum statelor UE sa impiedice participarea companiilor europene la noi proiecte in Iran. Cum o a treia serie de sanctiuni ONU necesita timp, Franta ar vrea sanctiuni economice alternative si a ales sa iasa in fata UE cu "recomandarea" adresata companiilor – intre care Total - si institutiilor financiare europene de "a-si reduce expunerea" in Iran. Franta mai vrea si limitarea activitatii pe teritoriul UE a unor institutii financiare , de credit si asigurari ale Iranului. Investitii "cuser". Parisul recunoaste ca asemenea sanctiuni economice alternative celor ale ONU nu pot fi efective decat daca sunt aplicate intai de puternicele banci si fonduri de investitii americane. La Washington lucreaza trei curente antiiraniene: soimii lui Dick Cheney vor sa bombardeze Teheranul cat mai este Bush la Casa Alba, partizanii corectitudinii ONU prefera negocieri de durata chiar si fara garantii de reusita, iar alti duri pragmatici au optat pentru presiuni prin investitii "libere de terorism". "Divest Terror Initiative" a trimis petitii care cer statelor americane legi care sa impiedice companiile americane sa-si investeasca fondurile de pensii in "tari care sprijina terorismul" – o afacere de multe miliarde, cu care pensionarii americani sunt sau nu la curent. Potrivit "Wall Street Journal", 3,7 miliarde de dolari ai SUA sunt investiti in companii de energie care fac afaceri in Iran. "Divest Terror" aminteste ca Departamentul de Stat de la Washington considera Iranul drept cel mai fervent aparator al terorismului jihadist si cauta sa convinga statele si companiile americane sa-si retraga banii din acest stat. Missouri este primul stat care a introdus un plan de deturnare a fondurilor de pensii din Iran. Guvernatorul Schwarzenegger decide luna aceasta daca si California adopta un plan similar. Louisiana a impus celor 12 fonduri de pensii ale sale sa elaboreze un index investitional international "terror-free", care sa excluda companiile cu afaceri in Sudan, Siria, Iran sau Coreea de Nord. Pe de alta parte, multe companii din SUA cauta sa ocoleasca astfel de legislatie via companii din Europa care in prezent nu au in fata restrictii similare. Ahmadinejad il asteapta pe Putin Putin va da mana cu Ahmadinejad, la Teheran, cu ocazia unui ... Moscova are o atitudine ambivalenta fata de Teheran. Se opune unor noi sanctiuni economice, dar a sistat construirea reactorului de la Bushehr. Iranul este insa prea important pentru jocurile petropolitice ale Rusiei si cele impotriva SUA pentru ca Moscova sa-si indeparteze complet Teheranul doar pentru a face pe plac Washingtonului. Discutiile de vineri din cadrul Consiliului de Securitate al ONU au fost extrem de aprinse. Diplomati afiliati negocierilor au povestit contactelor din presa chiar despre o ciocnire verbala intre Condoleezza Rice si Serghei Lavrov. Rusia subliniaza ca Iranul se afla inca in graficul de cooperare cu AIEA, reciproc acceptat, si acuza Vestul ca lucreaza la masuri antiiraniene unilaterale, in afara deciziilor Consiliului de Securitate. Gratie dreptului de veto in Consiliu, sprijinul Moscovei este vital pentru orice solutie negociata a ONU in dosarul iranian. Dincolo de asta, Rusia poate castiga din orice evolutie. Aparent, Moscova se opune unei solutii militare la "problema iraniana" – "care ar agrava si mai mult situatia intr-o regiune care are deja grave probleme in Afganistan si Irak" (Serghei Lavrov). Dar acestea sunt mai mult problemele Americii - pe care un razboi si cu Iranul ar tine-o si mai ocupata in lume. Ceea ce ar permite Kremlinului sa mai recupereze din terenul pierdut la periferiile ex-sovietice. Iar un asemenea razboi ar fi si mai adastator daca Teheranul ar fi ajutat cu arme performante. Un vecin cu probleme. Pe de alta parte, dosarul ruso-iranian este si asa gros. Dincolo de sprijinul public, relatiile Rusiei cu Iranul sunt in berna de cand Moscova a amanat sine die terminarea constructiei reactorului nuclear de la 1.000 kw de la Bushehr. Kremlinul i-a scos in fata pe contractorii privati ai proiectului, care afirma ca amanarea cu inca un an a predarii in stare de functionare a obiectivului de un miliard de dolari are drept cauza niste plati pe care beneficiarii nu le-ar fi facut - iranienii flutura insa chitante care ar arata contrariul. Teheranul suspecteaza acum Moscova ca face pe plac Washingtonului, care demonizeaza orice demers nuclear iranian. Mai ales ca rusii nu mai recunosc nici contractul prin care se angajau sa furnizeze iranienilor si combustibil nuclear ; pana la urma, nici Rusia nu prea doreste un vecin nuclearizat. Din cauza acestor decizii rusesti, industria energetica iraniana va mai contribui la criza economica din tara. Se poate si mai mult: Moscova a sugerat Washingtonului ca pot monitoriza impreuna programul de rachete al Iranului prin radarul gigant pe care Rusia il are in Azerbaidjan. Alte litigii: Moscova se opune acordului gazifer Iran-Turkmenistan-Turcia, care mineaza strategia energetica a Rusiei fata de Europa; pretentiile teritoriale pe care Iranul le emite in Marea Caspica, in curs de reimpartire, au scos navele rusesti in larg. Cu toate acestea, Rusia are mare nevoie de Iran: atat pentru indiguirea avansului hegemoniei SUA in Caucaz ori Asia Centrala, cat si pentru crearea doritului cartel al producatorilor de gaze naturale. De aceea la Moscova nu suna bine discutiile abia schitate de Iran si SUA pentru o impartire a puterii la Bagdad: oricat de incredibil ar fi, ele pot duce spre negocieri iraniano-americane mai largi. De aceea, Rusia revine cu ganduri mai bune fata de Iran, poate si cu un ajutor militar. Dupa ce la summitul Organizatiei pentru Cooperare de la Shanghai din Kirgizstan presedintele rus nu a dorit sa se vada cu omologul iranian, a carui tara candideaza la admiterea in organizatie, mai nou, Putin a acceptat sa participe la summitul energiei caspice care va avea loc la mijlocul lui octombrie la Teheran – ba si sa aiba intalniri cu liderii iranieni. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
  •   2007-10-02
  •  
  •   comentarii

Articol scris de

Acasa.ro

Vezi toate articolele

Articole din social

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, psihoterapeutul Alexandru Busila: Campanie pentru cariera ei: Urmeaza-ti visul!

Expertul Acasa.ro, psihoterapeutul Alexandru Busila

Pune o intrebare


Citeste pe Romaniatv

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului