In ciuda restrictiilor, mana de lucru romaneasca e cautata si chiar incurajata in unele tari europene. Explicatia sta in faptul ca muncitorii romani sunt buni profesionisti.
Teama tarilor Uniunii Europene privind exodul masiv al romanilor si bulgarilor in cautarea unui loc de munca mai bine platit nu se adevereste. Mai mult, in unele tari europene, romanii par sa fie preferati pentru profesionalismul lor. Dar si pentru ca stiu sa isi faca loc singuri.
La un an de la aderarea Romaniei si Bulgariei, Oficiul de Statistica al Uniunii Europene, Eurostat, recunoaste ca migratia muncitorilor romani si bulgari este un fenomen marginal, cu exceptia Spaniei. Potrivit Eurostat, un milion de muncitori romani si bulgari si-au cautat de munca in Europa, din care 54 la suta au ales drept destinatie Spania, iar un sfert au mers in Italia, unde formeaza circa unu la suta din forta de munca locala.
In Grecia au plecat la munca 37.000 de romani si bulgari (0,8 la suta din forta de munca locala), iar in Cipru 4.000 (1%). In tarile mediteraneene, romanii si bulgarii vizeaza mai ales muncile sezoniere, in special in agricultura.
Afluxul de muncitori din Est este insuficient In Germania, Austria sau Marea Britanie, unde se mentin restrictiile pentru romani si bulgari, ei ocupa doar cateva zecimi de procent din fortele locale de munca. Din statisticile Eurostat reiese ca 1,1 milioane de muncitori romani si bulgari se aflau in statele UE, in primul an dupa aderare.
Dintre acestia, 541.000 au mers in Spania (2,5 la suta din forta de munca locala), 253.000 in Italia (1 la suta), 68.000 in Germania (0,2 la suta), 26.000 in Marea Britanie (0,1 la suta), 14.000 in Austria (0,3 la suta), 10.000 in Portugalia (0,2 la suta). Pentru anul 2006, Eurostat indica o prezenta de 898.000 de muncitori romani si bulgari in UE.
Cat priveste Spania, un raport al guvernului de la Madrid arata ca, la nivelul anilor 2006-2007, numarul total al imigrantilor a fost de la 3,7 milioane, respectiv circa 8 la suta din populatia totala a Spaniei, in principal proveniti din America Latina, Europa de Est si Maroc. Raportul spune ca 30 la suta din cresterea ultimilor 5 ani se datoreaza imigrantilor. "Imigrantii au contribuit la crearea a circa jumatate din noile locuri de munca dupa 2001 si au contribuit cu 23 de miliarde de euro pe an la bugetul statului", mai spune sursa citata.
Belgia vrea mai multi estici
Desi Belgia pastreaza inca restrictii pe piata fortei de munca pentru romani si bulgari, in anumite domenii, precum cel medical, constructii, servicii sau agricultura ei sunt foarte cautati si primesc fara dificultate permisul de munca necesar.
Mai mult, esticii acopera partial un deficit existent, de care se vorbeste mult in Belgia in ultimele luni. Recent, Confederatia constructorilor flamanzi anunta ca afluxul de muncitori polonezi si din alte tari nou intrate in UE este "insuficient". Peste 4.000 de permise de munca au fost eliberate in 2007 pentru sectorul flamand de constructii, insa deficitul total se ridica, in fiecare an, la circa 12.000 de lucratori.
"Marea intrebare este daca polonezii sunt gata sa mai vina la Limbourg. Economia lor este pe o panta ascendenta, care permite cresteri salariale si in tara lor. Belgia risca deci sa devina mai putin atragatoare in ochii lor", sustine Johnny Nelissen, directorul unei firme de constructii din Limbourg.
Termenul eliberarii permisului de munca pentru aceste sectoare a fost redus incepand cu 2006, tocmai pentru a facilita accesul esticilor si acoperirea deficitului de forta de munca din regiunea flamanda. De altfel, simplificarea procedurii s-a facut la interventia Federatiei patronilor belgieni, care a cerut autoritatilor acest lucru, dupa ce a criticat decizia politica de pastrare a restrictiilor.
Si regiunea valona din Belgia prefera esticii la angajare, romanii si polonezii obtinand cele mai multe permise de munca. In ultimele cinci luni din 2006 au fost eliberate peste 500 permise in procedura accelerata, respectiv in termen de cinci zile de la depunerea dosarului.
Majoritatea solicitarilor vin din domeniul constructiilor. In primele trei luni din 2007 autoritatile valone au acordat 1200 permise de munca, din care mai mult de jumatate au fost acordate romanilor, care i-au depasit astfel pe polonezi.
Ca sa acopere deficitul mentionat, SYNTRA - centrul flamand de pregatire profesionala - organizeaza, incepand cu luna ianuarie, cursuri de "zugraveli pentru interior si alte lucrari de decorare a peretilor" pentru rezidentii romani din Belgia, diploma obtinuta fiind recunoscuta de Comunitatea Flamanda si pentru angajare.
Noutatea consta in faptul ca toate cursurile se desfasoara in limba romana, gratie cooperarii cu Casa Belgo-Romana Arthis, care asigura traducerea cursurilor si selectarea persoanelor ce vin din comunitatea romaneasca. In plus, accesul pe piata fortei de munca belgiene este usurat pentru muncitorii romani de statutul de independent. In Belgia, mii de romani si-au legalizat astfel situatia in ultimii trei ani si platesc taxe la buget si asigurarile sociale.
Domeniile vizate sunt constructiile, serviciile (curatenie, ingrijire copii si batrani etc.), dar si comertul. Obtinerea statutului depinde de diplomele detinute: fara bacalaureat, cu bacalaureat sau/si studii universitare. Pentru primii, drumul incepe cu recunoasterea nivelului de cunostinte acumulate si a diplomelor - legalizare si apostila in Romania, traducere si legalizare in Belgia, si depunerea lor la Ministerul Invatamantului.
Absolvirea liceului cu diploma de bacalaureat corespunde cu nivelul secundar superior din Belgia. In regiunea valona (vorbitori de franceza), recunoasterea diplomei costa 150 de euro si dureaza 5 saptamani, in regiunea flamanda (vorbitori de flamanda) este gratis si dureaza 6 saptamani.
Dupa acest termen, se elibereaza un document de recunoastere care se depune apoi la Ministerul Muncii din Belgia, unde persoana in cauza isi alege, dintr-o lista lunga, meseriile in care poate lucra ca independent. In general, acestea sunt meserii din categoria celor "nereglementate" (cele mentionate anterior), in caz contrar fiind necesar un examen si acreditare - ex. electrician, instalator de gaze sau sanitar etc.
Urmeaza inscrierea la Ghiseul Intreprinderilor, unde se obtine numar de societate, care se depune impreuna cu alte documente - pasaport, cazier, fisa medicala etc., in vederea obtinerii permisului de sedere, dupa 4-6 saptamani. Pentru cei fara bacalaureat, SYNTRA, UNIZO - Uniunea Antreprenorilor Independenti din Belgia - si Arthis organizeaza cursuri de intreprinzatori, finalizate cu examen si o diploma.
In urma cu 10-12 ani, cand primii romani au solicitat obtinerea statutului de independent, autoritatile belgiene erau neincrezatoare si putin suspicioase in legatura cu o asemenea activitate, viza fiind obtinuta dupa circa un an de discutii cu persoanele abilitate.
Acum, demersurile dureaza mai putin de sase luni. Persoana cu statut de independent plateste taxele cerute de legislatia belgiana, in limita veniturilor obtinute, si asigurarile adiacente, care asigura acces la serviciile medicale, asemenea cetatenilor belgieni.
Sprijin financiar in Bruxelles si Flandra
O masura in plus pentru incurajarea micilor intreprinzatori si a independentilor pentru a demara o activitate in Bruxelles sau in Flandra este sistemul de sprijin financiar demarat prin CNASTI (Casa de Asigurari Sociale pentru Independenti).
Potrivit lui Olivier De Laere, consilier juridic la CNASTI, este vorba de toate ajutoarele financiare publice directe sau indirecte, intre care reduceri de cotizatii sociale, credite, oferte de servicii, prime, cecuri pentru formare profesionala etc, care pot fi acordate societatilor care indeplinesc conditiile necesare.
Limita maxima a creditului este de 50.000 de euro, cu o perioada de rambursare de 8 ani. Rata dobanzii va fi mai mica decat rata oficiala a creditelor acordate de banci, iar daca se investeste pe teritoriul Provinciei Bruxelles, exista facilitati in plus.
Sunt incurajate investitiile in bunuri imobile , bunuri materiale, bunuri imateriale, in limita a minimum 15.000 de euro pentru microintreprinderi, se acorda o Prima de capital pentru finantare prin propriul capital, sau subventii la dobanda pentru credite.
Sprijinul alocat depinde de sfera de activitate si de dimensiunea intreprinderii, tipul investitiei si impactul acestei investitii (demararea unei noi activitati, intreprinderi, angajare de personal). Cat priveste angajarea de personal, micii intreprinzatori si independentii beneficiaza de facilitati fiscale prin scaderea taxelor sociale si acordarea de premii, in cazul in care sunt angajate persoane cu mai putine sanse pe piata muncii (straini, handicapati, persoane in varsta).
Conform UNIZO, numarul de independenti de nationalitate straina a crescut in 2005 cu peste 83%, fata de numarul de independenti belgieni, care a crescut doar cu 20,7%. La Bruxelles, numarul acestora s-a dublat in 2005 fata de 2001, adica 3.891 contra 1.919. Numarul de independenti romani a fost in 2005 de peste 1.500, depasind 5.000 in 2007.
Cerere mare de medici si asistente
In 2007, un nou domeniu de destinatie pentru lucratorii din Est s-a alaturat pe lista: cel spitalicesc. In Franta, Asociatia pentru recrutarea si angajarea de medici europeni (Arime) a propus, in august 2006, acoperirea deficitului de medici generalisti sau specialisti din spitale prin recrutarea de personal in strainatate.
Potrivit lui Sophie Leroy, responsabila programului, la capatul unui an de cautari si selectii, primii radiologi, chirurgi, psihiatri etc, provenind din tarile estice, inclusiv Romania, au sosit in spitale din Franta, cu contracte pe cinci ani. Munca a fost usurata de faptul ca nu au existat dificultati in recunoasterea diplomelor, fara de tarile din Africa de Nord, de unde au sosit numeroase cereri, spune Leroy.
Asociatia are deja 7.000 de dosare de candidatura rezolvate in acest interval, in estul continentului. Arime prefera intalnirile directe cu candidatii si verificarea dosarului (diploma, experienta profesionala prealabila, nivelul de cunoastere a limbii franceze etc).
"Trebuie sa fim siguri de corectitudinea dosarului, caci in aceste tari exista inca un grad ridicat de coruptie si oamenii sunt gata de orice pentru a pleca din tara. Mai ales pentru oferta salariala, care este de 10 ori mai mare decat cea locala", mai spune Leroy.
Asociatia este foarte activa si in Romania si Bulgaria. In Marea Britanie, anul trecut s-au solicitat, din Romania, 30 de farmacisti in regiunea Kent (angajare pe termen nedeterminat), iar pentru Irlanda erau disponibile mai mult de 300 de posturi de moase, pentru o maternitate noua din Dublin, proiectata pentru 7.000 de nasteri anual, si cateva zeci de posturi de asistente pentru oftalmologie, ingrijirea batranilor, sali de operatie si ortopedie.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
https://acasa.ro
165
60
