Social

Incendiile ne devasteaza padurile

Din neglijenta oamenilor au ars aproape 100 hectare de pasune recent impadurita si peste 60 hectare de padure. Neglijenta oamenilor a distrus in ultimele zile peste 100 hectare de vegetatie uscata, miriste si pasune impadurita. Specialistii spun ca pe timp de canicula nu trebuie aprins focul in apropierea padurilor sau a miristilor, pentru ca temperaturile ridicate favorizeaza extinderea rapida a focului. Aproape trei hectare de pasune impadurita din judetul Buzau au fost arse, in noaptea de duminica spre luni, din cauza unui cohiban, care a incercat sa faca focul in apropierea stanii pe care o pazea. Focul a fost stins abia luni dimineata de politistii si jandarmii din Buzau, care au mers pe jos prin padure circa 10 kilometri, intrucat incendiul era intr-o zona inalta, greu accesibila pentru autocisternele pompierilor. "Incendiul nu a fost in fond forestier, ci intr-o pasune impadurita, unde existau mai multe rasinoase", a spus Adrian Angelescu, directorul Directiei Silvice Buzau. Focul s-a extins rapid din cauza caniculei, fiind favorizat de iarba uscata. 40 hectare de vegetatie uscata au ars in Mehedinti Un alt incendiu puternic a distrus 40 hectare de vegetatie uscata pe Dealul Balota, din judetul Mehedinti. "Flacarile se pare ca s-au extins de la focarele nesupravegheate puse de oameni pentru igienizarea terenurilor agricole", a spus Marian Cenuse. Acesta a adaugat ca vegetatia a ars mai bine de opt ore din cauza ca pompierii au ajuns cu greu cu autospecialele in zona in care flacarile izbucnisera. „Am fost ajutati si de satenii din Prunisor, care au tras brazda cu tractorul pentru a evita extinderea flacarilor", a mai spus Marian Cenuse. Pe alocuri, flacarile au depasit doi metri inaltime, focul fiind favorizat de temperaturile extrem de ridicate. Tot in noaptea de duminica spre luni, in judetul Timis, alte 50 hectare de miriste au fost distruse de flacarile provocate de un localnic care a vrut sa-si curete terenul. Incendiile de duminica noapte se adauga celor din Harghita, Dolj, Olt si Gorj, de la sfarsitul saptamanii trecute, cand peste 60 hectare de padure au pierit in flacari. Masuri pentru prevenirea incendiilor - Nu dati foc resturilor menajere sau vegetale atunci cand petreceti mai mult timp in aer liber - Nu aprindeti focul pe timp de vant in spatii deschise: curti, miristi sau terenuri virane - Nu folositi focul in scopuri turistice (gratare, focuri de tabara) in imediata apropiere a padurilor - Nu lasati in aer liber borcanele si sticlele goale pentru ca, la interactiunea cu soarele, acestea se pot aprinde si pot provoca incendii - Chiar daca sunteti nevoiti sa aprindeti focul, depozitati cenusa rezultata din ardere in gropi speciale, dupa ce ati stins-o cu apa - Nu fumati langa miristi si paduri - Nu aruncati resturile de la tigari in aer liber De ce nu trebuie arse miristile Chiar daca agricultorii cred ca cenusa de la miristi e benefica pentru sol, in realitate nu e deloc asa. Pentru ca substantele din resturile vegetale sunt distruse, prin ardere nu ramane decat cenusa, deloc hranitoare pentru viitoarea cultura. In cazul in care sunt prinsi ca ard miristea fara sa aiba autorizatie, agricultorii primesc amezi intre 3.000 si 6.000 de lei, iar firmele primesc sanctiuni intre 6.000 si 2.500 de lei. Cum se sting incendiile in padurile aflate la altitudini mari Metodologia pusa la punct in statul California, care este adesea confruntat cu incendii de padure pe versantii muntelui unde locuiesc cei mai bogati oameni ai planetei, cuprinde patru fronturi de lucru. Republicanul Arnold Schwarzenegger, actualul guvernator, a oferit recent consultanta statului Montana in acest domeniu, iar infografia realizata de consilierii californieni a facut inconjurul presei, fiind accesibila pe internet. In linia intai se afla cei care incearca sa stavileasca inaintarea focului folosind maturi ude sau lopeti, pentru a arunca pamant peste arbustii care au luat deja foc, in scopul de a stinge focul la nivelul litierei. Copacii inalti care ard sunt imediat taiati de al doilea rand de lucratori, astfel incat trunchiurile in flacari sa cada peste zona deja incendiata. In spatele lor vine randul trei de lucratori, care sapa o brazda lata de cel putin un metru. Apoi al patrulea rand, format tot din taietori, care fac adevaratul baraj in calea focului. Din trunchiuri de copaci care nu au ars, care vor fi acoperiti cu pamant folosind lopeti sau niste minibuldozere cu senile, capabile sa urce si pe terenuri accidentate. Pamantul din zona inalta neafectata se impinge peste arborii taiati din randul trei, astfel incat atunci cand focul va ajunge la acest nivel sa se opreasca in fata "zidului" de pamant realizat artificial. Conform experientei californiene, numai lucratorii din primele doua randuri trebuie sa fie echipati cu echipament de protectie impotriva focului si cu masti de oxigen. Ei nu pot ramane in lini­a-ntai mai mult de doua ore fiecare si vor fi inlocuiti numai cu lucratori odihniti. Daca se actioneaza in forta, cu echipe de pompieri militari formate din cel putin 60 de oameni, se poate stinge un incendiu de padure, pe un versant, in aproximativ cinci ore de la inceputul interventiei.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea